Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

servicii de informaţii sunt mai valoroase chiar atunci când se referă la evenimente
cunoscute.
Pe de altă parte, pentru informaţii nesecrete care trebuie tratate cu mai multă
atenţie există categorii de tipul „Numai pentru uz oficial”, iar reglementările din
Forţele Armate ale SUA introduc sintagmele „informaţie nesecretă controlată” sau
„informaţie sensibilă dar nesecretă” 14 .
Pentru exploatarea domeniului OSINT există practici diferite, în abordare
holistică sau organizate pe sub-domenii de informaţii publice.
De exemplu, în Statele Unite funcţionează Centrul pentru Surse Deschise 15 , în
componenţa CIA, structură care deserveşte întreg guvernul SUA. Totodată, în anul
2010, Pentagonul a stabilit 16 responsabilităţi privind domeniul OSINT chiar la nivelul
sub-secretarului apărării pentru intelligence. De asemenea, prin reglementări din iulie
2012, Departamentul Forţelor Terestre al SUA a stabilit arhitectura de OSINT
coborând de la nivel naţional până la nivel de brigadă 17 . Dincolo însă de structuri,
reglementările stabilesc funcţionalitatea domeniului OSINT şi fundamentarea
tehnologică prin reţele, produse software specializate şi servicii IT. Structurile
constituite au un caracter combinat, ele realizând, în acelaşi timp, atât culegerea
informaţiilor din surse deschise, cât şi analiza şi diseminarea lor. Specificitatea
domeniului a generat şi termeni noi. Astfel, operatorii din structurile OSINT sunt
analişti dar ei lucrează ca «dezvoltatori» pentru situaţia operaţională sau pentru ţinte,
culeg dar şi «achiziţionează» informaţii prin «documentare» (research) şi produc
inclusiv «studii» 18 .
La rândul ei, Alianţa Nord-atlantică a formulat, în anii 2001 şi 2002, un set de
trei documente ce fundamentează doctrina Alianţei în acest domeniu: NATO Open
Source Intelligence Handbook (noiembrie 2001), NATO Open Source Intelligence
Reader (februarie 2002) şi Intelligence Exploitation of the Internet (octombrie 2002).
O soluţie alternativă de exploatare a surselor deschise este privatizarea
domeniului OSINT, prezentată chiar pentru structuri cum este Uniunea Europeană,
unde ar aduce beneficii prin depăşirea reţinerilor în schimbul de intelligence şi prin
economisirea de resurse. Privatizarea OSINT este studiată 19 în domeniile ţinte, surse,
metode şi costuri.
14
ATP 2-22.9 Open Source Intelligence, citată, pp. 2-9.
15
În anul 1941, Comisia Federală de Comunicaţii a SUA a constituit Serviciul de Monitoizare a
Difuziunilor Străine (FBMS - Foreign Broadcast Monitoring Service). La sfârşitul celui de-al
Doilea Război Mondial, aceasta a trecut în subordinea Pentagonului, iar prin Legea Securităţii
Naţionale din 1947 s-a transformat în Serviciul de Informare din Difuziuni Străine (FBIS – Foreign
Broadcast Information Service), în subordinea CIA, până în noiembrie 2005, când a fost anunţată
schimbarea numelui în Centrul pentru Surse Deschise (Open Source Center). Sursa:
http://en.wikipedia/wiki/Foreign_Broadcast_Information_Service, accesată la 31.08.2012.
16
Prin Instrucţiunea 3115.12 din 24 august 2010, a Departamentului Apărării al SUA, publicată la
adresa www.dtic.mil/whs/directives/corres/pdf/311512p.pdf, accesată la data de 31.08.2012.
17
*** ATP 2-22.9 Open Source Intelligence, citată, pp. 1-2, 2-6, E-4 – E-7.
18
*** ATP 2-22.9 Open Source Intelligence, citată, pp. 2-13 – 2-16, 3-3 – 3-4, 4-1.
19
Dr. Andrew RATHMELL, The Privatisation of Intelligence: A Way Forward for European
Intelligence Cooperation – “Towards a European Intelligence Policy”, în volumul NATO Open
Source Intelligence Reader, citat, pp. 74 - 79.
167