Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

extinse, de diferite categorii, cu baze de date voluminoase interconectate şi
standardizări complicate, şi implică, de asemenea, schimbul extins de informaţii,
traversând multiple domenii, eşaloane şi chiar frontiere. Implementarea conceptului
KD a impus efortul de coordonare a unor activităţi fragmentate în cadrul structurilor
operaţionale şi de transformare a modului de lucru pe palierele de management al
informaţiilor, de management al cunoştinţelor şi de stocare selectivă a datelor, toate
într-un proces combinat şi în condiţiile unor operaţii militare în desfăşurare. Mai mult
chiar, toate aceste complicaţii cibernetice se extind semnificativ (estimat 70%) în
afara sistemelor proprii comandamentelor militare, în mediul informaţional global.
4. Dificultăţile implementării conceptului Knowledge Development
În practică însă, conceptul OBE, generat în intenţia iniţială de a optimiza
managementul ţintelor în loviturile aeriene şi „injectat prematur” în operaţii întrunite,
nu a dat rezultatele scontate pentru că amploarea activităţilor aferente a suprasolicitat
capacităţile de planificare şi de culegere de informaţii, a introdus confuzie în
îndeplinirea misiunilor şi a indus aşteptări de predictibilitate mult peste posibilităţile
estimate rezonabil 31 . Critica timpurie a analistului Milan Vego la adresa OBE (2006)
se reflectă inevitabil şi situaţia KD: „tendinţa de utiliza unităţi de măsură pentru a
evalua aspecte esenţialmente necuantificabile ale războiului întăreşte viziunea
nerealistă potrivit căreia războiul ar fi o ştiinţă şi nu o artă şi o ştiinţă” 32 .
Semieşecul conceptului OBE a fost semnalat de Forţele terestre ale SUA în
anul 2007 33 şi marcat de către generalul James Mattis, care a subliniat că trebuie să ne
concentrăm atenţia „asupra inamicului, şi să reducem, nu să agravăm fricţiunile
noastre interne. Căutăm să reducem fricţiunea (în structura) proprie şi nu să
injectăm terminologie dificil de înţeles şi procese care necesită personal tot mai
numeros… şi care tinde să inhibe fluxul de informaţii şi să împiedice decizia
rapidă” 34 . În consecinţă, generalul Mattis a interzis folosirea conceptului OBE şi a
conceptelor asociate 35 , în Comandamentul Forţelor Întrunite ale SUA 36 .
Asocierea KD la principiile OBE atrage după sine neajunsurile strădaniei
deterministe de «supramatematizare» a procesului de planificare operaţională şi
complică luarea deciziilor prin birocratizarea complexităţii mediului operaţional;
altfel spus prin încercarea de organizare a haosului clausewitzian, prin stabilirea şi
urmărirea unor obiective operaţionale multidisciplinare greu de atins, situate inclusiv
31 Apud Gl. James N. MATTIS, USJFCOM Commander's Guidance for Effects-Based Operations,
Comandamentul Forţelor Întrunite, Departamentul Apărării al SUA, Norfolk, SUA, 14.08.2008,
publicată la adresa www.carlisle.army.mil/USAWC/parameters/Articles/08autumn/mattis.pdf,
accesată la data de 12.10.2012, p. 20.
32 Milan N. VEGO, Effects-Based Operations: A Critique, Joint Forces Quarterly 41, aprilie 2006,
p. 51.
33 Gl. James N. MATTIS, Op.cit., p. 22.
34 Idem, p 24.
35 „Evaluarea reţelei operaţionale” (Operational Net Assessment / ONA) şi „analiza sistemului de
sisteme” (System of Systems Analysis / SoSA).
36 Gl. James N. MATTIS, op.cit., p. 23.
170