Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

Comunicaţii, Computere), activitatea ofiţerului de stat major a cunoscut transformări
radicale, accentul trecând pe elaborarea unor variante posibile ale cursului acţiunii, pe
planificarea detaliată, pe analizarea şi cunoaşterea efectelor.
Managementul activităţii de stat major s-a deplasat semnificativ spre latura
creativă, pentru găsirea celor mai potrivite soluţii, în funcţie de scopurile fixate, dar şi
de efectele previzibile. Personalitatea ofiţerului din comandament a crescut, cultura
organizaţională specifică statului major a evoluat, importanţa procesului de concepere
a cursului acţiunilor şi de asigurare complexă a acestuia a crescut, activităţile de
rutină au fost trecute pe seama maşinii, iar personalul care desfăşoară activităţi în
statul major îşi regăseşte din ce în ce mai mult vocaţia de „inginerie” tactică,
operativă sau strategică.
Concluzii
Fără un suport ergonomic puternic, fără sprijinul direct sau indirect, integrat
sau particular al ştiinţelor fundamentale enunţate, dar şi al experienţei acumulate în
procesul de pregătire a armatei, în teatrele de operaţii, în modernizarea instituţiei,
managementul resurselor umane nu poate fi altceva decât o încercare empirică de
soluţionare a unor probleme organizatorice şi de relaţii interumane.
Particularizând, afirmăm că ergonomia este o ştiinţă a optimizării activităţilor
lucrative. De aceea managementul resurselor umane este, din ce în ce mai mult, o
ştiinţă, o experienţă şi o artă de asamblare şi integrare a resursei inteligente, creative,
în sisteme dinamice şi complexe, coerente şi consistente de exprimare şi punere în
valoare a vocaţiei, capacităţii şi capabilităţii umane, în folosul fiinţei umane, devenirii
societăţii omeneşti şi civilizaţiei umane.
Opinez că ergonomia este unul dintre cele mai eficiente instrumente de
optimizare a managementului resurselor umane şi, în acelaşi timp, un efect al
unui foarte bun act managerial.
Bibliografie:
1. BURLEA ŞCHIOPIU, A., Relaţia om-calculator. Consideraţii ergonomice.
Craiova: Editura CERTI, 1999.
2. ROŞCA, C. (coordonator), BURLEA SCHIOPIU, A., Dicţionar de ergonomie,
Craiova: Editura CERTI, 1997.
3. POPA, Ghe., POPESCU, Ş., DOROBANŢ, A., Ergonomie. Aplicaţii în
domeniul militar, Bucureşti: Editura Militară, 1981.
4. MANOLESCU, A., Managementul resurselor umane, Ediţia a patra,
Bucureşti: Editura Economică, 2003.
5. SPERANDIO, J.C., L'Ergonomie du travail mental, Collection de Psychologie
Appliquée. Paris: Masson, 1984.
6. LEFETER, V., MANOLESCU, A., DEACONU, A., Ergonomie, Bucureşti:
Editura Economică, 2010.
7. http://www.nclabor.com/osha/etta/indguide/ig9.pdf.
203