Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

poate produce prima armă nucleară în primăvara, sau vara anului 2013, un raport 4 al
unui institut american din domeniul securităţii internaţionale, publicat în SUA în
octombrie 2012, precizează că Iranul ar putea avea arme nucleare într-un interval de
10-14 luni. De asemenea, de cealaltă parte, oficialităţile regimului de la Teheran
neagă acuzele care se aduc Iranului referitor la programul său nuclear în scopuri
militare şi, pe diverse canale diplomatice încercă să convingă comunitatea
internaţională de faptul că acest stat nu a încălcat legislaţia internaţională, dezvoltând
doar un program nuclear civil pentru obţinerea energiei electrice. De exemplu, la o
recentă dezbatere 5 pe problematica dosarului nuclear iranian la care a participat şi
ambasadorul Iranului la Bucureşti, acesta se întreba retoric cu privire la „termenele”
care vor fi lansate, mereu, din spaţiul occidental privind „inevitabilitatea înarmării
Iranului cu arma nucleară”, date care niciodată nu se vor adeveri. Acesta sesiza un
fapt care, oricât am fi de „euroatlantici”, nu se poate să nu ne facă să rămânem pe
gânduri ţinând seama de faptul că presa de la noi, ca şi cea din Occident mai puţin a
insistat pe acest lucru atunci când s-a abordat dosarul iranian: începând din 1992 când
Benjamin Netanyahu, pe atunci parlamentar israelian, a lansat pentru prima dată
ideea înarmării Iranului cu arma nucleară în câţiva ani; au urmat de atunci numeroase
declaraţii ale unor lideri israelieni sau americani care au indicat „cu precizie” anul
când Iranul va avea primele arme nucleare, termene care din fericire nu s-au adeverit.
Ambasadorul iranian se întreba, poate îndreptăţit, câte astfel de termene „inevitabile”
vor fi indicate în anii următori referitor la agresivitatea programului nuclear iranian?
La începutul acestui an Robert Fisk, spunea ceva asemănător: „Preşedintele israelian
ne avertizează acum că Iranul este pe punctul de a produce o armă nucleară. Cu toate
acestea, noi reporterii nu menţionăm că Shimon Peres, în calitate de prim-ministru
israelian, a spus exact acelaşi lucru în 1996. Asta a fost acum 16 ani. şi nu ne amintim
că actualul prim-ministru israelian, Benjamin Netanyahu, a declarat în 1992 că Iranul
ar avea o bombă nucleară până în 1999. Asta ar fi cu 13 de ani în urmă. Aceeaşi
poveste veche 6 .
Statele arabe din zona Golfului Persic, ale căror opţiuni prooccidentale sunt
binecunoscute, reprezentând un complex subregional de securitate, au început să
perceapă tot mai mult, în ultimii ani, pericolul iranian datorită programului său
nuclear care, conform declaraţiilor liderilor occidentali, continuă să fie dezvoltat în
ascuns de regimul de la Teheran. În acest sens, suntem de acord cu faptul că ”Un
adversar echipat cu un număr mare de arme nucleare şi de sisteme adecvate de
lansare poate constitui o ameninţare prin capacitatea de distrugere rapidă a unei
societăţi, lucru care nu este valabil pentru un adversar care nu posedă arme de
4
Paul CIOCOIU, Rapot american: Iranul poate produce bomba nucleară într-un an, evz.ro,
09.10.2012, http://www.evz.ro/detalii/stiri/Raport-american-Iranul-poate-produce-bomba-nuclearntr-un-an-1004850.html.
5
Dezbaterea s-a intitulat ”Programul nuclear iranian. Strategii de securitate regională”, organizată
de Geopolitica Club Cafe şi ASGRI, în data de 13.10.2012 la Biblioteca Metropolitană din
Bucureşti.
6
Robert FISK, We've been here before-and it suit Israel that we never forget ”Nuclear Iran”,
http://www.independent.co.uk/voices/commentators/fisk/robert-fisk-weve-been-here-before--and-itsuits-israel-that-we-never-forget-nuclear-iran-6294111.html,
accesat la data de 12.10.2012.
289