Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

ARHITECTURA SISTEMULUI DE COMANDĂ ŞI CONTROL
ÎN OPERAŢIILE GRUPĂRILOR DE FORŢE DE NIVEL OPERATIV
Niculai - Tudorel LEHACI *
Rezumat: Noul context geopolitic şi geostrategic impune optimizarea şi sincronizarea
mecanismelor şi procedeelor de acţiune cu cele existente la nivelul alianţelor pentru a menţine o
capacitate militară a statului adecvată, care să răspundă pe deplin misiunilor ce revin armatei. Pe
de altă parte, asigurarea capacităţii optime de reacţie în orice situaţie se poate realiza doar prin
implementarea unui sistem naţional integrat de management al riscurilor, ce trebuie să articuleze
într-o reţea modernă şi funcţională toate structurile civile şi militare, din administraţia centrală şi
locală, cu atribuţii în domeniul siguranţei naţionale astfel încât să se asigure coordonarea eficientă
a resurselor umane, materiale, financiare şi de altă natură folosite pentru prevenirea pericolelor,
controlul şi înlăturarea manifestărilor negative, lichidarea consecinţelor şi restabilirea sau
reconstrucţia stării de normalitate.
Cuvinte-cheie: sistem, comandă, control, operativ, interoperabilitate.
Începutul noului mileniu cunoaşte transformări profunde a situaţiei geopolitice
la nivel mondial, determinate de evoluţia unor procese şi fenomene de natură militară
şi nonmilitară, care au un impact major atât asupra stării de securitate a statelor, cât şi
asupra politicii de protejare a intereselor lor naţionale.
Reconfigurarea relaţiilor dintre componentele specifice securităţii mondiale
obligă statul român să-şi adapteze strategia proprie de securitate la evoluţiile care se
produc în mediul internaţional, impunându-se în acest sens abordarea unei viziuni
sistemice pentru consolidarea capabilităţilor de contracarare a riscurilor şi
ameninţărilor asimetrice ce pot afecta interesele naţionale ale României.
Calitatea de membru al Alianţei Nord-Atlantice oferă oportunităţi dar impune
noi obligaţii pentru Armata României. Din punct de vedere al asigurării securităţii,
România nu mai este singură. Ca membră NATO, România se bazează pe forţa
aliaţilor în apărarea teritoriului şi a intereselor sale naţionale. În acelaşi timp România
participă la efortul colectiv de apărare în cadrul Alianţei Nord-Atlantice şi îşi
îndeplineşte angajamentele militare asumate. Pentru aceasta, ţara noastră trebuie să-şi
optimizeze şi sincronizeze mecanismele şi procedeele de acţiune cu cele existente la
nivelul alianţei pentru a menţine o capacitate militară adecvată, care să răspundă pe
deplin misiunilor ce revin armatei în noul context geopolitic şi geostrategic. În acest
context, abordările teoretice privind sistemul de comandă şi control al grupărilor de
forţe de nivel operativ trebuie să vizeze evaluarea integrată a modului de manifestare
şi a consecinţelor probabile ale unor scenarii în situaţii de criză, conflict şi
postconflict, în mediul intern şi internaţional.
1. Dimensiunea conceptuală a comenzii şi controlului
Conducerea trupelor s-a exercitat din cele mai vechi timpuri, însă conceptul de
comandă şi control a prins contur şi a fost clar delimitat în ultimele decenii, odată cu
*
Maior, Universitatea Naţională de Apărare “Carol I”.
324