Vol. 1 - Centrul de Studii Strategice de Apărare şi Securitate ...

Nevoia de apartenenţă la o zonă, la un spaţiu economic, social şi politic mai
mare şi mai puternic se manifestă cu intensitate diferită la fiecare ţară. Acest lucru
este direct proporţional în cele mai multe cazuri cu mărimea şi forţa ţării respective.
Istoria a dovedit că dezvoltarea nu se realizează numai în spaţiul naţional, ci într-un
cadru mult mai larg. Economiile deschise sunt întotdeauna mai dinamice. Încadrarea
unui spaţiu naţional în circuitul de valori specifice, regional şi internaţional, chiar în
cazul în care aceasta s-a realizat în mod forţat a condus în final la o creştere a
securităţii, a bunăstării sociale şi economice, întărindu-şi prin aceasta poziţia. Pentru
a-şi valorifica mai bine propriul potenţial economiile naţionale au căutat întotdeauna
la nivelul instinctiv parteneri pe o scară obiectiv lărgită. Uniunea Europeană este
nucleul unei macro-regiuni ce ar trebui să răspundă cel mai bine unei asemenea
tendinţe. Indiferent de apartenenţa economiei naţionale la subsistemele economiei
mondiale, voinţa naţiunilor este afirmată, nu numai direct ci şi intermediar în
procesul de regionalizare ca o cale de globalizare a vieţii economice. Indiferent de
interesele tactice ale participării României în alte organisme, subzistă realitatea unei
economii conectate definitiv la structurile europene într-o modalitate atât de certa
încât ea nu poate fi concepută în prezent în afara acestei structuri.
3. Analiza modului în care funcţionează cele patru libertăţi: Cercul vicios
al celor patru libertăţi, boala şi sfârşitul Uniunii Europene?
Aşa cum menţionam şi în partea introductivă a lucrării, problematica modului
în care funcţionează cele patru libertăţi fundamentale vizează modul de derulare a
proceselor: cercul virtuos sau cercul vicios al libertăţilor. Alături de libera circulaţie a
bunurilor, libertatea de stabilire – libertatea de a oferi servicii şi libera circulaţie a
capitalurilor, libera circulaţie a persoanelor (libera circulaţie a lucrătorilor) constituie
una dintre cele patru libertăţi din cadrul pieţei interne şi a politicilor comunitare la
nivelul Uniunii Europene. Aceste libertăţi fundamentale garantează oamenilor de
afaceri libertatea deciziilor, muncitorilor libertatea de a-şi alege locul de muncă şi
consumatorilor libertatea de a alege între o cea mai largă varietate posibilă de produse
(Borchardt 2010: 22). Libera circulaţie a persoanelor în cadrul Comunităţilor
Europene a fost definită în Acordul Unic European (1987) drept una din cele patru
libertăţi fundamentale ale Pieţei Interne. Libera circulaţie a persoanelor şi eliminarea
controalelor la frontierele interne constituie o parte a unui concept mult mai larg, cel
de Piaţă Internă – ce nu poate fi realizată în condiţiile existenţei unor frontiere interne
şi a restricţionării circulaţiei indivizilor.
3.1. Libertatea de circulaţie a forţei de muncă – împiedicarea dezvoltării
statelor de origine a fluxurilor migratorii
Libertatea de mişcare ţine de legalitatea fenomenului. Dar am constatat că
migraţia legală generează o serie de riscuri atât pentru statele Uniunii Europene 17 :
impactul demografic, evoluţiile pe piaţa locurilor de muncă, dar şi întărirea
17
Observaţia este valabilă şi pentru România, inclusiv în ceea ce priveşte siguranţa statului, mai
ales după aderare, prin efectele perturbatoare asupra principalelor domenii ale societăţii româneşti.
381