ANUARUL - DSpace

4 I. LUPAŞ
cu privire la împărţirea acestor sate între fiii săi: „Satul Sâmbăta
de sus, care este de moşie, cu iobagii, cu casele, cu morile,,
cu munţii să-l împartă în patru părţi frăţeşte. Satul Sâmbăta
de jos, care l-am cumpărat dela Banfi Ghiorghie Gubernatorul,
în galbeni de aur ungureşti 1000, să-l fiie iar câte 4 fraţii; însă
tocmeala ne ieste ca, când ar da banii ce scriu mai sus, să şi-l
ia iar înapoi. Deci când s'ar întâmpla vre-odatâ, ca să dea banii,
să-şi ia satul, banii să-i împartă în patru părţi, să-şi ia fieşte
care partea po zloţi 250. Satul Poiana Mărului, care l-am cumpărat
dela Nalaţi şi dela Secheli, în lei 3500 care fac cara groşi
3000, să-l împartă iar în patru frăţeşte. Insă acest sat s'au cumpărat
stătător, dela Nalaţi i dela Secheli, iar numai împărăţia,
cu Crăiia, când va vrea să întoarcă banii, îl va lua şi atuncea
banii iar să îi împartă frăţeşte. Io Costandin Voevod" 1 ).
III.
Grupul al doilea cuprinde 7 acte din anii 1713-—14, dintre
cari unul privitor la agentul diplomatic al lui Constantin Brăncoveanu,
Teodor Ladislau Dindar, altul relativ la planul de fortificaţie,
elaborat de locotenent-colonelul Morandi Visconti pentru
Alba-Iulia, şi cinci în care se arată intervenţiile făcute la Curtea
din Viena şi măsurile luate de aceasta, spre a i se încuviinţa,
lui Brăncoveanu dreptul să cumpere imobile în cuprinsul Transilvaniei.
Această încuviinţare i-o acordă împăratul Carol al VIlea
la 24 Maiu 1713 cu oarecare sfială, impunând consilierilor săi
ardeleni, să execute ordinul împărătesc cu toată discreţiunea cuvenită,
raportând la Viena, din cas în caz, înainte de încheierea,
contractidui, spre a obţine aprobarea prealabilă.
Pe lângă dorinţa de a pătrunde pe cale pacinică în teritoriul
Transilvaniei, Brăncoveanu mai fusese îndemnat să ex operezedela
Curtea împărătească din Viena o astfel de încuviinţare principiara
şi de resistenţa, ce întâmpinase din partea magistratului,
braşovean cu prilejul cumpărării unor case în acest oraş. Anume
la 1700 cumpărase o casă în Şcheii Braşovului şi alta în Braşovul
vechiu dela „jupan Nica Vameşul". Pentru aceasta avu neplăceri
cu Saşii, cărora le scria la 6 Decemvrie 1708: „de vreme ce am
i) Ştefan D. Grecianu, Viata lui Costandin Vodă Brăncoveanu de Radu
vel logofăt Grecianu, cu note si anexe. Bucureşti, 1906, pag. 277—278.