ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI ŢĂRILE ROMÂNE 225
Polonia şi înapoi, iar în ziua de 9 Martie 1 ) era la Iaşi, unde
Dumitraşcu Vodă pregătea o solie mai mare, pe care Costin avea
să o ducă la Sobieski. Solia porni din Iaşi în luna următoare.
Evitând Nordul Moldovei încă plin de lupte, Costin trecu
prin Maramureş şi în zilua de 30 Martie ajunse la.Leopol, unde
se svoni că solul moldovean e trimis de actualul domn al Moldovei
din ordinul sultanului să negocieze pacea cu Turcii, oferind
aceştia alianţă împotriva Moscoviţilor. Costin însă arătă
cu acest prilej că Turcii încă sunt slabi şi nu-şi pot strânge oaste
nici în ţările lor, nici în Persia.
La 10 Aprilie solul moldovean fu primit în audienţă de
Sobieski la moşia sa Pilaszkowce. Costin înmâna hatmanului
scrisorile aduse şi îl rugă în numele domnului său ca acesta să
fie lăsat în scaun, Polonii să retragă garnizoanele din cetăţile
moldoveneşti şi să restitue arhiva şi privilegiile ridicate de stegarul
Coroanei Sieniawski, iar domnul în schimb se va angaja
să mijlocească pacea cu Turcii. Hatmanul dădu solului răspuns
în scris, făgăduind că dacă mijlocirea lui Dumitraşcu Vodă
pentru pace va reuşi, el va retrage garnizoanele din Moldova.
La rândul său Costin, părăsind PilaszkowCe, promise că peste
două săptămâni va aduce răspuns 2 ).
In urma acestei solii Sobieski trimise la vizir pe un intim
al său, colonelul Siekerzinski, pe care Costin îl aşteptă până în
Maiu 3 ) în Polonia.
In 10 Maiu 1674 solul mareşalului sosi la Babadag cu instrucţiuni
secrete. Sobieski răspundea vizirului că, de vreme ce
Poarta refuză garanţia rezidentului francez, el nu e împotriva
trimiterii ostatecilor, dar acest lucru l-ar face să fie suspicionat
de Poloni ca fiind rău intenţionat împotriva republicei. Propune
deci să se încheie o pace onestă, fără ostateci şi Poarta va avea
în persoana lui un veşnic prieten. In ce priveşte mărimea împrumutului
mareşalul nu poate fixa o sumă, lasă în schimb la
!) Diacul Matei în scrisoarea datată în Iaşi la 2 Martie 1674 (st.
v. = 12 III st. n.) anunţă pe principele ardelean Apafi, că vorniul Mironaş
a sosit Miercuri (= 9 III st. n.) dela Poartă, etc. Monum. Corn.
H. Transilvaniae, XV, p. 366.
) P. P. Panaitescu, Influenţa polonă în cronicarii Grigore Ureche
2
şi Miron Costin. Bucureşti, 1925, p, 112—113; cf. Kluczycki, o. c I 2
p
1425.
•") Tbrbk—magy. dllamokm. V, p. 221—222.
Anuarul Inst. de Ist. Naţ. voi. VI
ij^