ANUARUL - DSpace

O LEGIUNE ITALIANA IN TRANSILVANIA 431
înfrângere (Octomvrie 1848). Nevoiţi să se retragă spre Debreţin
şi Tisa, toată dibăcia strategică a polonezului Bem, care
•comandă trupele maghiare, se văzuse în bună parte compromisă
în iarna acelui an, din pricina îndârjirei cu care Românii
lui Avram Iancu înţelegeau să-şi apere, deopotrivă, drepturile
şi aspiraţiile lor naţionale, împotriva lui Kossuth.
Cele câteva victorii episodice contra lui Puchner şi Urban
-din primăvara anului 1849, nu erau menite să reabiliteze situaţia
armatelor maghiare, grav ameninţate cu încercuirea, prin
intervenţia Rusiei în favoarea Austriei şi prin venirea generalului
Haynau în fruntea armatelor imperiale. Atacaţi de pretutindeni,
Ungurii trăiau în acele luni începutul tristei odisei,
care avea să se încheie cu definitiva înfrângere a lui Kossuth.
In atari împrejurări, orice ajutor nu putea fi decât bine
venit, eră o înviorătoare nădejde mai mult.
In felul acesta, ne vom explica graba cu care Dictatorul
Ungariei primea propunerea italianului Alessandro Monti, sosit
de curând la Debreţin, de a înjgheba o Legiune, care să lupte
In rândurile armatei maghiare contra duşmanilor ce se arătau
tot mai hotărîţi să reducă la neputinţă încercarea insurecţională
a lui Kossuth.
Intr'adevăr, după ce trecuse în Ungaria, ofiţerul piemontez
„dăduse fuga la Debreţin, să-şi ofere spada cauzei maghiare"
1 ), bine primit de Dictatorul care se învoi, fără şovăire,
•cu gândul „ de a strânge într'o Legiune soldaţii italieni care
luptau în rândurile armatei maghiare". Cu atât mai mult, cu
•cât semnarea convenţiei militare cu Republica Veneţiană,
despre care am pomenit, eră pe punctul de a se înfăptui 8 ).
Ideia formării unei Legiuni italiene nu numai că nu era
însă nouă, dar — după cum ne informează istoricul ungur
Berko 8 ) — o astfel de Legiune fusese înjghebată la Debreţin
încă din Martie 1849 (când număra cam 300 de oameni), sub
comanda maiorului Vincenzo Gyozei-Nicoledon, care primea
însărcinarea să identifice pe toţi soldaţii de naţionalitate italiană,
destinaţi să sporească rândurile Legiunii. In acest chip,
!) Bettoni-Gazzago, op. cit., p. 115.
2
) Vigevano, op. cit., pp. 5 urm. (textul unei scrisori a lui Kossuth
către Daniele Manin ; scris, e din 20 Apr. 1849).
3
) Op. cit., pp. 12 urm. Vezi şi Vigevano, op. cit., p. 9, n. 2.