ANUARUL - DSpace

6 I. LUPAŞ
trebui să lupte cu numeroase greutăţi şi amărăciuni. Pe medicul
Gheorghe Trapezuntius îl trimise la Veneţia în 1717 să ridice
banii depuşi acolo în păstrare de cătră răposatul ei soţ. In
vara aceluiaş an scria Doamna Marica judelui braşovean pentru
plata datoriilor arătând că trece „prin amară viaţă" şi la primejdia,
în care a ajuns, i s'ar părea că primeşte în dar banii
dela datornicii ei 1 ).
Prin acelaş Trapezuntius a făcut intervenţiuni stăruitoare
la Curtea din Viena atât pentru recuperarea moşiilor brâncoveneşti
din Oltenia, ajunsă sub administraţie austriacă, precum şi
pentru biserica şi credincioşii ortodocşi din Făgăraş.
Din consemnarea făcută la 14 Aprilie 1722 de cătră inspectorul
cameral austriac Procop din Craiova se pot culege informaţiuni
cu privire la situaţia satelor şi moşiilor brâncoveneşti
din Oltenia. Iată anume cum le înfăţişează pe cele din judeţele
Romanafi, Jiul de jos, Jiul de sus şi Mehedinţi.
ROM AN
AŢI:
Brâncovenii (Brankovan) este un târg considerabil,
bine populat, are câteva vii; tot aici aparţine şi teritoriu J ăgălia
(Su Gallia).
C r iv a de sus e un sat mare şi bine populat, îl stăpâneşte
încă până acum d. locotenent-colonel B iv o d a 2 ) cu învoirea
răposatului d. general S t e invill e.
C r iv a d e jos aparţine, după informaţiunile primite, prin
drept de moştenire (atavitico) boerului Golescu 3 ).
Cocorăşti, un sat binişor populat, pe care însă până
acum l-a stăpânit boerul Vintilă, totuş s'a primit informaţiu-
1) Idem, ibidem, pag. 263.
2) Numele adevărat al acestui locotenent-colonel era Ştefan Dettine, el
fusese încredinţat cu conducerea chestiunilor militare din Oltenia; cf. Alexandru
A. Vasilescu, Oltenia sub Austriaci 1716—1739. Bucureşti, 1929, p.
103, n. 3.
) Relativ la aceste posesiuni luase Constantin Brâncoveanul prin testamentul
3
dela 1708 disposiţia să fie „partea fiului său Costandin" „Den
Brâncoveni şi cu alte moşii, hotare ce ţin de Brâncoveni, Jăgălia, Criva de
jos jumătate, Criva de sus toată, şi alte hotare până în Olt; să ţie a patra
parte şi cu via den deal jumătate şi cu rumânii ce i se vor veni iar a patra
parte, afară din case, iar case să-şi facă în Brâncoveni, unde va vrea în sat".
Cf. Ştefan Grecianu, o. c, pag. 271.