ANUARUL - DSpace

430 ALEXANDRU MARCU
treacă prin Oltenia, pela Calafat*). Ceva mai mult, putem preciza
— tot după o mărturie a lui Bălcescu 2 ) — că, neisbutin-
•du-i nici un plan, Monti recursese la temeritatea prietenului său
.român, spre a trerie Dunărea pe furiş. Plecaţi amândoi către
Panciova, ,,...un minut ne-am socotit pierduţi. Lui Monti a vrut
să-i vie leşin. La cel dintâiu post, când abordarăm (căci am
venit cu luntrea pe Dunăre), ne pomenirăm cu mai multe puşti
-ochite spre noi. Acei ce ne ochiau ne adresau vorbe sârbeşti,
.aceea ce ne făcu să credem un minut că avem kaiserlichii înaintea
noastră". In aceeaş epistolă însă, Bălcescu anunţă că
„Monti împreună cu altul au plecat la Debreţin şi Pesta, unde
va găsi guvernul unguresc. // va jeter dans la balance des des-
Jins de la Hongrie le poids de son epee italienne".
Intr'adevăr, de data aceasta Alessandro Monti izbutise să
treacă Dunărea în Ungaria, îndreptându-se spre Debreţin,
unde trebuea să se întâlnească cu Kossuth, căruia îi punea servi-
-ciile sale la dispoziţie, în scopul de a organiză o Legiune italiană
din compatrioţii săi, surprinşi de evenimente în Ungaria
şi Transilvania, unde se găsiseră încorporaţi în armata austriacă,
in momentul isbucnirei revoluţiei din acele părţi.
MONTI IN UNGARIA. ORGANIZAREA LEGIUNII ITALIENE.
Cele trei faze, prin care a trecut răscoala maghiară contra
Austriei din 1848—49, sunt bine cunoscute.
După ce Dieta ungară îşi dăduse seama că zadarnic ar
fi aşteptat dela împărăţie acele instituţii constituţionale pe care
le reclamă în dorinţa ei de independenţă efectivă, şi-o asumase
din proprie iniţiativă, trecând asupra lui Kossuth răspunderea
gravei situaţii. Cu atât mai gravă, cu cât în lupta ei pentru
emancipare, Ungaria avea să lupte nu numai cu Austriacii, dar
şi cu Românii din Transilvania, cu Croaţii şi Sârbii din Banat.
Fără a pierde totuşi nădejdea victoriei, Ungurii înjghebaseră
o Armată Naţională, care — în toamna anului 1848 —,
după ce îi respinsese pe Croaţi şi Sârbi, cutezase să se îndrepte
asupra Vienei, spre a cunoaşte însă o primă şi dureroasă
1) Scris. 17|29 Aprilie 1849, ibidem, p. £8.
2) Scris. 13 Mai 1849, ibidem, pp. 32 urm.