ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI TARILE ROMÂNE 209
regele Mihail Wisznowiecki pentru încheierea unei convenţii de
colaborare militară, fixând următoarele condiţiuni:
1. Dacă expediţia, care se pregăteşte, nu va fi încununată
cu succes, regele să primească sub aripile lui şi ale regatului
său pe cei doi voevozi, dându-le un loc, unde toţi câţi se vor
refugia cu ei, să aibă odihnă.
2. In cazul când armele polone vor fi biruitoare să nu se
schimbe obiceiurile domneşti şi boereşti pământene, precum sunt:
vămile, ocnele, dijmele de oi, de albine, de porci, de vin şi toate
veniturile domneşti să rămână ale domnilor, după obiceiul pământului.
3. Bisericile să nu fie asuprite.
4. Boerii să urmeze a fi boeri, cu voia şi alegerea domnilor,
după vechiul obicei pământesc: să se teamă sluga de stăpân.
5. Când cei doi domni vor ave nevoe de ajutoare, să nu li se
refuze.
6. Boerimea din judeţe, aflătoare în deregătorii domneşti,
să nu fie apăsată de oaste, soldaţii să nu fie cartiruiţi în casele
lor şi să nu sufere nici o călcare a libertăţilor lor.
7. Toată ţara şi toţi supuşii domneşti să slujască după poruncile
domneşti, pedepsindu-se cei neascultători după vechea
lege obicdinică a ţărei.
„Pentru toate aceste dorinţe ale noastre — scriau cei doi
voevozi — cerem dela M. V. R. un privilegiu cu iscălitura autografă
şi sigilul M. V. R., pentru ca să ne putem bucura de libertate"
1 ).
Scrisoarea ce lor doi voevozi fu prezentată regelui Mihail
Wisznowiecki în ziua de 8 Oct., în tabăra dela Mogiel. Nu ne
este cunoscută până acum existenţa vreunui act, prin care condiţiunile
impuse de domnii români să fi fost întărite, după dorinţa
lor, prin semnătura şi pecetea regală. In timpul expediţiunei
din Moldova însă, conducătorii armatei polone au căutat
să le facă respectate.
In acest timp starea lui Ştefan Petriceicu şi a lui Grigorie
Ghica era extrem de critică. Patru Turci fugiţi din Cameniţa
în Polonia, reîntorcându-se la Hotin, acuzară pe cei doi voevozi
J
) Arhiva Istorică a României I, p. 25—26; cf. I. Hudiţa, Recueil
etc, p. 195—196.
Anuarul Inst. de Ist. Nat. voi. VI
14