ANUARUL - DSpace

408 ALEX. LAPEDATU
rolul ce erau chemaţi să îndeplinească: să continuie şi să ducă
la capăt, la biruinţă, lupta lui Câmpineanu împotriva Rusiei.
Ocazia li se dete la 1848, când această admirabilă generaţiune
de tineri, crescuţi la şcoala politică a lui Câmpineanu, Ia
şcoala naţionalistă a lui Gh. Lazăr şi discipolilor săi şi la marea
şcoală a culturii şi civilizaţiei franceze, se arunca cu toată vigoarea
şi ardoarea în luptă împotriva protectoratului rusesc şi
regulamentelor organice. E a două fază a luptei.
2.
In adevăr, în chip concret, mişcarea delà 1848 din Ţara-
Românească a fost îndreptată în special, exclusiv am putea zice
chiar, împotriva Rusiei. Proclamaţia delà Izlaz defineşte astfel
în primul său punct obiectivul revoluţiei române: Independenţa
administrativă şi legislativă pe temeiul tratatelor şi neamestecul
nici unei puteri din afară în cele din lăuntru ale sale. Iar în alt
loc, aceeaşi proclamaţie spune că poporul român leapădă un regulament
care este împotriva drepturilor sale legislative şi împotriva
tratatelor ce-i recunosc autonomia. La fel cuvântările de
pe Câmpia libertăţii delà Filaret, manifestaţiunile ulterioare din
Bucureşti şi toate actele şi proclamaţiile revoluţionarilor afirmă
acelaşi obiectiv, acelaşi scop.
întreaga acţiune era aşa dar angajată, precis şi hotărît, împotriva
Rusiei. Revoluţionarii evitară cu prudenţă o acţiune similară
împotriva Turcilor din două motive: Poarta nu prezenta,
pentru revendicările noastre politice naţionale, aceiaşi primejdie
ca şi Rusia şi, cu forţele de care dispuneau conducătorii revoluţiei,
nu se putea lupta deodată pe două fronturi. Erau deci motive
de oportunitate şi de tactică care-i făcură să menajeze şi, dacă se
putea, să câştige chiar de partea lor pe Turci.
Proclamând independenţa ţării, respective autonomia ei, prin
desfiinţarea protectoratului şi a regulamentului organic, dar păstrând
legăturile de suzeranitate cu Poarta otomană, revoluţionarii,
dupăce siliră pe Domnul pus şi susţinut de Ruşi (Gheorghe Bibescu),
să plece, instituirá o locotenentă domnească şi un guvern
revoluţionar şi începură a cârmui, după principiile înscrise
în proclamaţia delà Izlaz, pe care toată lumea o considera ca noua
constituţiune a ţării.
Ca să afirme şi mai demonstrativ scopurile pe cari le urmă-