ANUARUL - DSpace

I. MOGA
2. Lichidarea chestiunei ucrainiene. Hătmănia lui Duca-Vodă.
Tratatul ruso-turc, pe lângă surpriza neplăcută şi desamăgirea
ce o produse în rândurile Polonilor, cari nu mai; puteau
nădăjdui să atragă pe Moscoviţi în liga creştină şi să soluţioneze
chestiunea cetăţilor în litigiu, mai aduse, ca urmare neprevăzută,
şi rezolvirea chestiunii ucrainiene de către Turci, într'un sens
cu totul nedorit de Poloni, încredinţând hătmănia provinciei de
peste Nistru lui Duca-Vodă.
Domnul Moldovei era socotit la Constantinopol ca om de
încredere, care de câteori îşi pierduse tronul se retrase la Turci,,
aşteptând ca banii şi împrejurările să-i aducă favoarea vizirului,
încredinţându-i din nou domnia. El îşi câştigase merite prin:
mijlocirea negocierilor tureo-polone din 1676, premergătoare
păcii delà Zurawna, iar acum, prin încheierea păcii delà Radzim.
Recompensa Porţii nu întârzie să se arate cu prilejul călătoriei,,
pe care domnul Moldovei o făcu la Constantinopol.
Intre 22 şi 24 Iunie 1681 1 ) Duca-Vodă sosi la Poartă, după
unii pentru a-şi reînoi domnia, după alţii pentru a decide în chestia
căsătoriei ficei sale Catrina cu Ştefan-Vodă, pretendentul la
scaunul Munteniei. Soarta provinciei de peste Nistru pare a se
ti decis în 25 Iunie 2 ), când fu hotărât să nu mai aibă hatmani
dintre Cazaci. Gheorghe Hmielnicki nu fusese în stare să.
oprească incursiunile Cazacilor moscoviţi, cari zădărniciră încercările
Turcilor de a ridica cetăţi la gurile Niprului. După
terminarea celei de a doua expediţii împotriva Cehrinului apoi,
o mare parte a Cazacilor lui Hmielnicki trecu la Poloni, iar
acum, când vestea păcii delà Radzim se răspândi printre ei, începură
să treacă din nou la Moscoviţi 3 ), dovedind încă odată
Porţii imposibilitatea de a stăpâni aceste regiuni cu o populaţie
neastâmpărată şi perfidă. Duca-Vodă profită deci de împrejurări.
In ziua de 1 August se prezentă în audienţă la Sultan,
care îi încuviinţă hătmănia Ucrainei, dându-i sceptrul de aur cupietre
scumpe al nouei stăpâniri 4 ) şi obţinând — după informaţiile
Polonilor — şi aprobarea ţarului, prin buzduganul şi cal-
!) Mon. Corn. R. Tr-niae, XVII, p. 134.
2
i N. Iorga, Ucraina moldovenească, An. Ac. Rom. Mem. S. Ist.,.
Ser. II, v. XXXV, p. 354; /. Hudiţa, Recueil etc., p. 260.
S) /. Hudiţa, Recueil etc., p. 260.
i) N. lor g a, o. c. p. 354—355.