ANUARUL - DSpace

S0B1ESKI ŞI TARILE ROMÂNE 279
ţile şi podghiazul, năvălind în curte, ridică nevătămat pe Duca-
Vodă şi pe logofătul Miron Costin 1 ).
La trei zile după prinderea lui Duca-Vodă, în 7 Ianuarie
1684, Petriceicu-Vodă scria din Iaşi lui Potocki veşti pline de
îngrijorare. Nu ştia încă de isprava podghiazului trimis sub comanda
lui Dimidecki şi Bainski, primise în schimb ştiri despre
risipirea oastei lui Kunicki care se apropia de Iaşi. Povestindu-i
cele întâmplate, domnul Moldovei arătă lui Potocki că situaţia
lui devine disperată din pricina Tătarilor cari se vor revărsa
acum asupra ţării, ceeace-1 determină să ordone lui Dimidecki
să plece îndată cu oastea spre Roman. „Văd — scria Petriceicu-
Vodă — că puţină nădejde mai rămâne la puterea Cazacilor, în
interesul cărora m'ai trimis aici şi eu n'am pregetat a veni; ne
vom retrage în plină confuziune, dacă nu te vei grăbi a ne trimite
ajutor şi va urma, fără îndoială, prăpădul, atât al sărmanilor
locuitori ai acestei ţări, cât şi al altora, cari s'au ridicat,
parte la îndemnul tău, împotriva duşmanului, dacă vom aştepta
ajutorul în zadar" 2 ). Abia după câteva zile însă văzu Petriceicu-
Vodă cât îi era situaţia de precară, când Kunicki, înverşunat
împotriva Moldovenilor, ajungând în Iaşi, respinse rugăminţile
domnului de a rămâne să-i apere scaunul şi făcu pregătiri pentru
a pleca cu toată oastea în Ucraina, lăsându-1 fără oameni în
faţa duşmanului care va veni. „Ce să fac, unde să mă întorc, nu
ştiu — scria Petriceicu la 10 Ian. 1684 lui Potocki — ... pe
Dumnezeu te rog întâmpină răul cât mai repede cu putinţă, să
nu se mai verse în viitor atâta sânge creştinesc printre localnici,
căci prin întârziere, însăşi Polonia şi Creştinătatea va suferi
pierderi" 3 ).
Domnul Moldovei cunoştea însă din trista experienţă a anului
1673 încrederea câtă o putea pune în ajutorul Leşilor. Chiar
şi expediţia aceasta, menită să aducă Ucraina şi Moldova din
nou sub efectiva suzeranitate a Coroanei polone, se făcu mai
mult la stăruinţa neobosită a nunţiului apostolic şi a câtorva
nobili interesaţi din cauza moşiilor ce le aveau pe teritoriile supuse
Turcilor 4 ) şi pentru executarea ei fu utilizată puţină oaste
J
) Kogălniceanv, Letop. II, p. 221—222.
2
) Zaluski, o. c. I-, p. 858—859.
3
) Ibidem, p. 221—222.
i) Zaborovschi, o. c. p. 50, nota 6.