ANUARUL - DSpace

ABOLIREA PROTECTORATULUI RUSESC 415
liţia apusană pe Poloni, dându-şi seama de primejdia pentru
dânsa a unei asemenea cooperări, ocupă imediat Principatele ca
astfel să imobilizeze pe cei dintâi şi să ţină în şah pe cei din
urmă. Ce priveşte pe Turci, ei n'au priceput şi nici n'au voit
.să accepte o cooperare română la războiu, prin un corp de oaste
ce s'ar fi putut negreşit alcătui în Ţările Române şi pe care
emigraţii au făcut toate sforţările să4 realizeze, fără succes însă,
căci Turcii au zădărnicit intenţionat acţiunea.
Prin această cooperare, ai noştri urmăreau nu atât un ajutor
efectiv armat dat aliaţilor, cât o afirmare politică şi naţională,
ca şi Cavour cu corpul său de Piemontezi. Căci o autonomie
şi o liberare de sub protectoratul rusesc, câştigată pe câmpul
•de luptă şi cu sânge românesc, ar fi fost, sub raport moral şi
naţional, un fapt de mare importanţă. Dar nu s'a putut. A trebuit
să aşteptăm, cu răbdare şi cu încredere, sfârşitul războiului,
care, de altfel, era de prevăzut. In schimb s'a intensificat acţiunea
de propagandă politică şi diplomatică în vederea conferinţei
de pace ce avea să urmeze.
Se ştia bine că la această conferinţă chestiunea românească
va fi pusă, desbătută şi soluţionată: Rusia va fi depărtată dela
gurile Dunării şi scoasă din Principatele române. Protectoratul
său aici va fi abolit şi o parte din Basarabia, dacă nu toată, va
fi retrocedată Moldovei. Căci toate acestea erau în interesul şi
al Angliei şi al Franţei.
Ai noştri stăruiră însă ca problema românească să fie adusă
şi resolvată integral, prin unirea celor două Principate, prin aşezarea
în fruntea lor a unui prinţ strein hereditär, prin instituirea,
ca bază de organizaţie, a unui regim constituţional reprezentativ
şi prin complecta lor autonomie faţă de Poarta otomană
în afacerile lăuntrice, căci evident independenţa nu se putea
cere încă dela aliaţii unei Turcii învingătoare.
In acelaşi scop emigraţii câştigară sprijinul întreg al Franţei
şi al Italiei. Totuşi chestiunea nu fu rezolvată integral. Se
aboli protectoratul rusesc, se restituirá cele trei ţinuturi din Sudul
Basarabiei, se restabiliră raporturile de suzeranitate cu Poarta
otomană potrivit dispoziţiilor din vechile tratate şi se aşezară
Principatele, astfel liberate de puterea protectoare şi de cea suzerană,
sub garanţia colectivă a celor şapte puteri europene.
Celelalte postulate — unirea, principele strein şi regimul
constituţional — nu se aprobară. Se opuseră Austria şi Turcia,