ANUARUL - DSpace

402 ALEX. LAPEDATU
puternic Stat la Dunărea de jos, cei dintâi, Ruşii, considerând
acest Stat ca un serios obstacol în calea tendenţelor de expansiune
spre Constantinopol şi de dominaţiune în Sud-estul european,
căutară să împiedice cu orice preţ constituirea lui şi să aducă
Ţările Române cât mai curând şi mai complet sub influenţa, dependenţa
şi stăpânirea lor.
Pentru ajungerea acestui scop, Rusia ceru şi obţinu dela
Turci, prin convenţia dela Akkerman, din 7 Octomvrie 1826,
protectoratul asupra Ţărilor Române şi autorizaţia de a le da
o nouă organizare, mai corespunzătoare — zicea ea — cu cerinţele
timpului şi — adăugăm noi — cu tendinţele sale: sunt
faimoasele regulamente organice, întocmite de comandanţii armatelor
ruseşti de ocupaţiune din Principate (1828—34) cu reprezentanţii
clasei conducătoare, ai boerimei, — regulamente,
cari, revăzute mai întâiu la Petersburg şi supuse, apoi, de formă,
votului Adunărilor obşteşti ale Ţărilor Române, fură, în urmă,
aprobate şi de Curtea suzerană, de Poarta otomană.
Negreşit, aceste regulamente organice — puse în aplicare
în Muntenia la 1 Iulie 1831, iar în Moldova la 1 Ianuarie 1832
— au avut părţile lor bune, foarte bune chiar, iar aplicarea lor
a avut în multe privinţe efecte salutare pentru desvoltarea ulterioară
a ţărilor noastre. Căci ele au dat acestor ţări cea dintâiu
organizare modernă de Stat şi le-a înzestrat cu instituţiuni cari
s'au dovedit a fi fost potrivite şi folositoare vieţii publice în mai
toate domeniile. Predecesorii mei la această tribună v'au arătat,
de sigur, toate acestea cu prisosinţă, pentru ca să mai fie trebuinţă
să stăruesc şi eu asupra lor.
Ceea ce-mi incumbă mie este să vă arăt că regulamentele organice
au creat, în acelaş timp, sub raport politic şi social, stări
şi perspective foarte păgubitoare şi îngrijitoare din punct de vedere
al intereselor şi năzuinţelor naţionale.
Mai întâiu ele au consacrat privilegiile, pronomiile, clasei
conducătoare, ale boerimei, făcând dintr'insa o adevărată oligarhie,
singura îndreptăţită a participa la conducerea Statului şi a
beneficia de toate avantagiile unei asemenea situaţiuni. In schimb,
au pecetluit nenorocita stare de serbie a ţărănimei, legiferând,
pe seama ei, faţă de proprietari, raporturi şi mai grele şi mai
neomenoase decât cele de până atunci.