ANUARUL - DSpace

406 ALEX. LAPEDATU
In acest scop şeful partidului naţional cu amicii săi devotaţi
făcură un legământ secret, al cărui act păstrat ne descopere nu
numai ţelurile imediate şi directe — înlăturarea protectoratului
rusesc şi regulamentelor organice — dar şi scopurile mai depărtate
şi ideale ale lor: unirea tuturor ţărilor române şi constituirea
lor într'un Stat naţional, independent, sub un suyeran liber
ales. Afară de acest act secret, în care s'au înregistrat, sub legătură
de jurământ, scopurile şi angajamentele complotiştilor, —
Câmpineanu cu ai săi redactară şi un proiect de constituţie, care
să stea la baza organizării proiectatului Stat. Mai mult. El încheie
chiar şi tratat de alianţă cu principele Adam Czartorischi pentru
a susţine mişcarea revoluţionară a acestuia împotriva Rusiei.
Toate acestea ne arată importanţa şi seriozitatea acţiunii lui
Câmpineanu. Ea nu se putea face însă decât sprijinită pe concursul
marilor puteri. Pentru a le câştiga în favorul causei române,
el întreprinde o călătorie în streinătate. Merge mai întâiu
la Constantinopol, unde ia contact cu reprezentaţii Franţei şi Angliei,
care-1 sfătuesc să se ducă să ia înţelegere directă cu guvernele
lor. Se duce deci la Paris şi Londra, unde intră în legături
cu şefii Cabinetelor respective (Thiers şi Palmerston) şi cu alţi
oameni de Stat ai vremii. La Paris mai luă contact cu tinerimea
română ce se găsea la studii în capitala Franţiei şi cu cercurile
revoluţionare polone ale principelui Adam Czartorischi.
Totuşi nu obţinu rezultatele aşteptate. Chestiunea română
nu era încă cunoscută, iar acţiunea lui Câmpineanu nu prezenta
suficientă încredere, pentru ca cele două guverne să se poată
angaja în lupta pornită de dânsul împotriva Rusiei. Nu e însă
mai puţin adevărat că prin intervenţia lui Câmpineanu în Franţa
şi Anglia pentru salvarea Principatelor române de sub protectoratul
rusesc se puse pentru prima oară chestiunea română în
faţa puterilor apusene ca o chestiune de interes mai larg, european,
nu numai ca o chestiune de interes restrâns între Ruşi şi
Turci. O va spune, după zece ani, Palmerston lui Eliade Rădulescu
şi compatrioţilor săi, cari intrară, atunci, în acţiune, pentru
acelaşi scop — lupta împotriva Rusiei cu concursul Statelor din
Apus.
Evident Rusia nu putu rămâne streină de „uneltirile" lui
Câmpineanu împotriva ei. Reprezentanţii şi spionii săi la Con-