ANUARUL - DSpace

364 1. MUGA
Ardeal, dar îl condiţionează de numirea principelui Iacob de comandant
suprem al oştirilor austriace şi polone, condiţie pe care
împăratul o refuză categoric 1 ).
Intrtansigenţa lui Sobieski adânci din nou neîncrederea lui
Leopold faţă de regele polon şi când, după viguroase stăruinţe
ale împăratului, fu, în sfârşit, trimis Proski în tabăra nemţească
din Ungaria, să participe la negocierile de pace cu Turcii, Imperialii
sustrag corsepondenţa dintre rege şi ambasadorul polon,
iratându-1 pe acesta ca pe un spion 2 ).
Formula „uti possidetis", la care se opriră delegaţii Porţii,
arătă încă odată lui Sobieski nevoia de a face supremele sforţări
pentru cucerirea "Moldovei, care, odată stăpânită de Polonii, in
cazul încheierii tratatului de pace cu Turcii, ar atrage după sine
şi restiutirea Cameniţei şi a Podoliei.
Pornirea campaniei nu mai putea fi întârziată şi din cauza
Tătarilor, cari se grăbiră spre oraşele pline de pradă dela graniţă
şi toată iarna roiră în jurul Cameniţei şi a cetăţilor vecine 3 ),
jefuind, în primăvară, moşiile regale până la Giulhui, unde mari
comori de artă fură distruse, zidurile ruinate, încât numai bisericile
scăpară din incendiu 4 ). Jafurile Tătarilor continuară şi lunile
următoare. Zeci de mii de oameni fură robiţi, dar cu toată
groaza ce o răspândiră păgânii în regatul polon, oastea leşeasca
se strângea foarte încet 5 ).
Tătarii, de altfel, fură chemaţi de Constantin Cantemir, care
avea ordin dela Poartă ca, dacă va fi posibil, să surprindă garnizoana
Sucevei şi să o scoată din cetate 8 ). Nu se făcu însă nimic,
ţinta atacurilor tătăreşti fiind moşiile regale, pentru a constrânge
pe rege la pacea separată 7 ). Se şi răspândi svonul că Turcii sunt
dispuşi a ceda Cameniţa cu Podolia, oferind Polonilor şi un
J
) Hurmuzaki, Docum. Vi, p. 375—376.
2
) Hurmuzaki, Fragmente, III, p. 449—450.
s
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 110, f. 28, 32.
4
) Bibi. Vat. Barb. lat. v. 6562, f. 29—30
s
) Ibidem, f. 36—37; Arh. Vat. Nun. Pol. v. 110, f. 104, 134.
6
) Bibi. Vat. Barb. lat. v. 6562, f. 14—15.
7
) Coyer, o. c. III, p. 207.