ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI ŢĂRILE ROMÂNE 295
ternică trupă de Tătari prin Moldova 1 ), să ierneze şi să supravegheze
o eventuală revenire a Polonilor 2 ).
3. începutul rivalităţii polono-austriace pentru provinciile dunărene.
Eşecul suferit în această campanie pusese pe Sobieski într'o
penibilă situaţie atât faţă de ceilalţi membrii ai Ligei, cari realzara
totuşi mici progrese împotriva duşmanului comun, cât şi
faţă de papa, care nădăjduia mult dela liberatorul Vienei. Răsunătoarele
sale planuri, cari dădură loc la incidente pentru viitoarea
stăpânire a principatelor dunărene, găsiră un mare ecou
in rândurile diplomaţiei papale şi acum, când fu cunoscut sfârşitul
lamentabil al campaniei dela Nistru, se ridicau serioase temeri,
ca cei ce şi-au pus nădejdea în ajutorul polon, în special
Şerban Cantacuzino, să nu părăsească intenţiile bune faţă de
creştini şi să-şi asigure liniştea domniei sub scutul otoman. Din
aceste motive Pallavicini, în momentul când a aflat de retragerea
regelui dela Nistru, se arătă gata să ajute pe Şerban cu bani
pontificali 3 ) şi ceru să se trimită în Muntenia de urgenţă 2000
călăreţi poloni prin Haliciu, sau un număr considerabil de Cazaci,
să menţină pe domn în credinţa faţă de creştini, acesta putând
ajuta mult lucrurilor din Ungaria, dacă Turcii şi Tătarii ar
intenţiona să se îndrepte într'acolo 4 ). Sobieski, la rândul său,
ţinu să liniştească pe papa, că e hotărît a nu se îndepărta de
Nistru, pentru a putea continua cu înlesnire corespondenţa cu
Şerban Cantacuzino, supus cu desăvârşire lui şi planurilor creştine
5 ).
Urmările înfrângerilor suferite de Poloni îndată se maninifestară
în orientarea politică a domnului muntean. Acesta anume,
văzând că Polonii nu-i pot da ajutor împotriva Turcilor, se
arătă mai rezervat faţă de Leşi, îndreptându-se, în schimb, mai
stăruitor spre împăratul Leopold.
Către sfârşitul lui Noemvrie un emisar al domnului muntean
sosi cu scrisori la Leopol, la contele Csáki, dar Polonii nu
putură afla conţinutul lor, iar trimisul lui Şerban plecă mai departe
spre Viena. Numai din vorbele solului se ştiu că domnul
1) HurmuzaM, Docum. XVI, p. 83.
2) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 103, f. 427.
••*) ¡V. lorgu, St. şi doc. XI, p. 155, nota 5.
') Arh. Vat. Nun. Pol. v. 103, f. 419.
5
) Zabornvsrhi V., o. c. p. 64, nota 2.