ANUARUL - DSpace

436 ALEXANDRU MARCU
cea Tisa (în noaptea de 2—3 August 1849 1 ), spre a produce o»
diversiune. Căci Imperialii căutau să treacă râul în apropiere de.
Magyarkanizsa, localitate lângă care se angaja o îndârjită bătălie,
la care luară parte şi Legionarii italieni, siliţi însă curând,
să bată în retragere, cu destul de grave pierderi (treisute de soldaţi
răniţi şi morţi 2 ).
Fără a avea măcar răgazul necesar să se refacă, Legiunea,
italiană se vedea nevoită să susţină în ziua de 5 August furioasele
atacuri ale lui Haynau, acoperind retragerea lui Dembinsky,.
pe care îl scăpă delà moarte sigură 3 ). Iar în vreme ce demoralizarea
şi panica puseseră stăpânire pe trupele maghiare, care se
retrăgeau în dezordine spre Sud-Est, singură Legiunea italiană,
se pare că mai disputa avansarea Imperialilor, asigurând retragerea
împreună cu puţinele formaţiuni maghiare care mai resistau.
După relatările istoricilor ei, ziua de 7 August 1849 avea sa
fie însă cea mai glorioasă, din scurta carieră a Legiunii italiene.
Cavaleria imperială isbutise să şarjeze husarii unguri
până în satul Beşeneu (Besenyô), înţesat de trupe în dezordonată
retragere şi de material de războiu. In mijlocul celei mai mari
débandade, colonelul Monti, în fruntea Legiunii sale, isbutise.
să-i gonească pe asediatori, punând stăpânire definitivă pe acel
sat.
Intre timp, Divizia pe care o comandase, se risipise cu totul.
Luând iarăşi comanda Legiunii, prin resistenţa ce opuse şi în
alte episoade similare, uşurase cu mult retragerea Ungurilor
spre Timişoara, pentru ca în ziua de 8 August, nu départ; d;
localitatea Ciacova (Csak) să merite elogiile unui ordin de zi*
pentru bravura cu care respinsese — cinci zile de-a rândul — inteţitele
atacuri, în mijlocul demoralizării şi confuziei generale.
Apoi, în ziua de 9 August — hotărîtoare pentru întreaga campanie
— „în timp ce Legiunea, conform ordinelor ce primise,
se îndrepta spre Arad, tunurile începuseră de-odată să bată în
părţile Timişoarei. Monti, fără să ezite o singură clipă, se îndreptă
spre locul bătăliei şi ajungea acolo în momentul în care
!) Ibidem, pp. 35 urm.
2) A. Marpicati, /. c. ; Vigevano, op. cit., p. 16.
3) Vigevano, op. cit., p. 16; Berkô, op. cit., p. 37.
4) Berkô, op. cit., p. 40.