ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI ŢĂRILE ROMÂNE 311
5. Creşterea rivalităţii polono-austriace şi pătrunderea Imperialilor
în Ardeal.
Odată cu sfârşitul campaniei din 1685 atât Leopold, cât şi
Sobieski, îşi înteţiră eforturile pentru a-şi pregăti expansiunea
stăpânirii lor asupra provinciilor dunărene. Faţă de înfrângerea
suferită de armele polone la Boian, împăratul putea arăta o serie
de biruinţi ale oştilor sale în Ungaria. La mijlocul lui August
Imperialii zdrobiră o puternică oaste turcească la Essek, Carol
de Lorena repurtase o mare victorie asupra lui Ibrahim paşa Ia
Gran, Caprara cucerise Ersekujvârul, iar în Nordul Ungariei
Eperjes, Tokaj, Kassa, Ungvâr, Sârospatak, Szolnok şi Sârvâr
căzură în mâinile generalilor imperiali 1 ).
Greşala paşei de Buda, care în Octornvrie aresta pe Thokoly,
trimiţându-1 legat la marele vizir, limpezi situaţia din Ungaria
în favorul Imperialilor, spre cari se îndreptau mare parte a curuţilor
şi acum Leopold păşi mai energic în chestiunea transilsilvană,
căutând să pună pe Sobieski în faţa unei stăpâniri austriace
indiscutabile. Generalii imperiali anunţară deci pe Apafi
că o parte a oastei o vor aşeza în cartiere de iarnă în regiunea
Chiuariului şi în Maramuraş, iar Dunod, trimis din nou de
Leopold la principele Ardealului, declară staturilor ardelene în
dieta deschisă la 26 Octornvrie că „ori trebue, ori nu, Maiestatea
Sa vă ia sub protecţia Sa — aliaţivă numai cu cele două
Ţări Româneşti", cerând totodată, părintele iezuit, Ardelenilor,
ruperea imediată şi făţişe a ţării de Turci. Curând apoi Veterani
îşi anunţă sosirea trupelor în Ardeal şi sub presiunea armelor
nemţeşti, Apafi semnă pactul din 27 Noemvrie la Ibaşfalău, oferind
180.000 taleri pentru ca soldaţii să nu treacă hotarul locurilor
desemnate de el pentru iernat 2 ). Motivele, pentru cari oastea
imperială intra în Transilvania, le mărturisi generalul Caprara,
care era convins că Ardelenii ar prefera să dea ţara pe mâna
Polonilor decât pe a Imperialilor şi că, dacă el n'ar fi ocupat
Nordul Transilvaniei, Polonii ar fi coborât fără îndoială în Ardeal,
ba chiar şi sol împuternicit ar fi venit să încheie tratat
cu Ardelenii, dacă ar fi putut străbate din acele părţi 3 ).
1) N. Iorga, Gesch. d. Osm. Reiches, IV, p. 213—214.
2) Mon. Com. R. Tr-niae, XVIII, p. 38—40; Roderich Goos, Österreichisches
Staatsverträge, Fürstentum Siebenbürgen, (1526—1690).
Wien, 1911, p. 866 squ.
3) Mort. Com. R. Tr-niae, XVIII, p. 42.