ANUARUL - DSpace

Cap. III.
PACEA DELA ZURAWNA Şl URMĂRILE El
1. Situaţia garnizoanelor polone din Moldova.
Nici două luni nu se împliniră dela lupta de la Hotin şi de
pe urma strălucitei victorii, comemorate prin medalii ocazionale
1 ), nu mai rămaseră în Moldova decât garnizoanele germane
din Cetatea Neamţului, Suceava şi Hotin. Ele turburau nopţile
fricosului şi lacomului Dumitraşcu Cantacuzino, care de teama
•de a nu se vedea surprins de vre-o incursiune a acestora, reţinu
pe lângă sine pe Tătari, aşezându-i în ţinuturile Orhei, Lăpuşna,
Iaşi, Hârlău şi Fălciu. Sălbatecii cavaleri ai stepelor se năpustiră
asupra acestor locuri şi după două luni de jaf cumplit trecură
Nistrul, ducând cu ei robi şi lăsând în urmă sărăcie, ruşine şi
cadavre 2 ).
Moldovenii de dincoace de Prut avură de suferit teroarea
incursiunilor făcute de garnizoanele din Neamţu şi Suceava, împotriva
cărora Dumitraşcu Cantacuzino trimise pe hatmanul
Sandu Buhuş şi pe spătarul Velicico Costin, cu Moldovenii şi
Turci, pentru a le flămânzi. Garnizoanele astfel împresurate
tânjau în grele lipsuri de alimente şi muniţiuni şi cu toate că
fiecare ieşire le aducea grele înfrângeri, mai cu seamă din partea
Moldovenilor îndrâjiţi peste măsură, se vedeau totuşi constrânse
să facă incursiuni de jaf pentru aprovizionare în ţinuturile
apropiate, incursiuni, de pe urma cărora boierii şi ţăranii
din împrejurimi începură a se risipi.
La începutul lui Martie 1674 comandantul cetăţii Neamţu-
!)/. Minea, Medalii comemorative polone în legătură cu noi, Bul.
Soc. Numism. Rom. XX. nr. 57—58, p. 14—15.
2
) Kogdlniceanu, Letop. II. p. 11—12.