ANUARUL - DSpace

380 1. MOGA
menitei 1 ). Pentru a înlesni o înţelegere, Ludovic XIV trimise
un ambasador la Varşovia să domolească pretenţiile Polonilor 2 ),
ba în Septemvrie făcu şi propuneri de pace universală 3 ).
Polonii, văzând de o parte încăpăţânarea Austriei atât în
ce priveşte Scepusia, cât şi a Principatelor Române, de altă
parte stăruinţele diplomaţiei franceze, îşi reduseră pretenţiile
faţă de Poartă la cedarea Nordului Moldovei cu cetăţile Neamţu,
Suceava şi Soroca şi trimiseră la Turci în solie pe Rzewowsky
pentru a trata pacea separată. Pe la mijlocul lui Noemvrie
solul polon era la Iaşi, unde primi însoţitori dela domnul ţării,
Constantin Duca 4 ), iar în Februarie 1694 era la Adrianopol negociind
punctele păcii cu hanul tătăresc 5 ). Turcii arătau mare
înclinare pentru pace, — având în vedere sosirea solului polon,
în Ianuarie opriră pe Tătari să facă incursiuni în Polonia, —
dar vizirul, încunoştiinţat de Castagneres că Leşii ţin cu orice
preţ la posesiunea Nordului Moldovei, răspunse ambasadorului
francez să înceteze orice stăruinţe de acest fel. Scindarea Moldovei,
susţineau Turcii, ar înlesni Polonilor incursiuni până la
Dunăre, ceeace ar răspândi groaza între locuitorii Imperiului
Otoman, până la Adrianopol. Poarta a trecut de limita îngăduită
de religia musulmană cedând Cameniţa cu dependinţele ei; Polonii
deci să se mulţumească cu atât 6 ). Vizirul fu avizat de domnul
Moldovei că solul polon venia nu numai pentru a cere cele
trei cetăţi moldovene, dar şi pentru încheierea păcii generale.
Castagneres linişti pe Koprili că aceasta e o simplă manoperă
a Poloniei, pentru a nu alarma pe aliaţii săi, dar vizirul susţinea
că chiar şi stăruinţa solului leşesc de a cere cele trei cetăţi moldovene
dovedeşte că regele nu vrea să se rupă de aliaţi şi în
acest caz e inutil să se mai piardă timpul cu negocieri 7 ). Aceeaş
intransigenţă o arată şi hanul. In sfârşit, pentru a se ajunge
la o înţelgere, Rzewowski se arătă dispus a renunţa la Soroca 8 ),
1
) Hurmuzaki, Docum. Supl. Ii, p. LÜ8.
2
) Ibidem, p. 311.
3
) Arh. Vut. Nun. Pol. v. 113, f. 475.
4
) Hurmuzaki, Docum. Supl. Ii, p. 319.
6
) Ibidern, p. 320.
6
) Ibidem, p. 317.
7
) Ibidem, p. 319.
8
) Ibidem, p. 320—321.