ANUARUL - DSpace

24 I. LUPAŞ
pilor greci să prezinte socotelile spre revizuire, aceştia se împotriviră
sub cuvânt că consistorul nu ar avea drept de amestec în
chestiunile lor autonome 1 ). Din cauza acestei împotriviri mitropolitul
Şaguna a pus biserica grecească din Braşov sub interdict
canonic la 21 Martie 1868. Conflictul dintre Greci şi Români a
dăinuit până la 1886, când justiţia ungară a dat. câştig de cauză
celor dintâi, eximându-i bisericeşte de sub jurisdicţia ierarhiei
române şi supunăndu-i arbitrar episcopului sârbesc din Buda.
Aşa s'a sfârşit îndelungatul proces al urmaşilor lui Constantin
Brâncoveanu pentru satele din sudul Transilvaniei, ajunse
în stăpânirea familiei lor în secolul al XVII-lea, într'un timp
când legăturile acestui Principat cu Ţările Române erau aşa de
strânse, fiind şi soarta lor politică aproape identică, îndrumată
în ultima instanţă de cătră aceeaşi factori ai Porţii otomane din
Constantinopol.
X.
Tendinţa Brâncovenilor de a stăpâni sate şi moşii în Transilvania,
de a clădi castele, biserici şi mănăstiri în cuprinsul
acestei provincii, de a cumpăra şi stăpâni case în cetatea Braşovului,
arată că politica lor, îndeosebi a Domnului cu sfârşit aşa
de năprasnic, Constantin Brâncoveanu era în stare să înţeleagă
importanţa Principatului Transilvan pentru viitoarea desvoltare
a „toată Ţara Românească". Dacă împrejurările nu i-au permis
să repete încercarea gloriosidui său înaintaş dela 1600, a lui Minai
Viteazul, care izbuti cu ascuţişul săbiei să-şi mute scaunul
Domniei din Bucureşti la Alba-Iulia, în schimb iscusinţa şi prevederea
l-a ajutat să încerce o penetraţiune pacifică lentă în regiunile
ardelene, a căror populaţie românească a putut găsi în
cunoscuta dărnicie a Brâncoveanului isvor de înviorare, de ocrol)
Ioan Puşcariu, Notiţe despre întâmplările contemporane, Sibiu, 1913,
pag. 144—145. O copie germană a actului de donaţiune redactat greceşte
de Grigorie Brâncoveanu e publicată şi în cartea răposatului protopop Bartolomeiu
Baiulescu. Monografia comunei bisericeşti gr. or. rom. a Sf. Adormiri
la cetatea Braşovului. Braşov, 1898, pag. 107—110. Cf. şi Telegraful
Român din Sibiu nr. 33—34 din 23 Aprilie 1932: „Sf. biserică din Braşov
Cetate cu hramul Sfintei Treimi", unde se arată, cum au evoluat relaţiunile
de jurisdicţie canonică a Mitropoliei ortodoxe române din Transilvania asupra
acestei biserici până la Protocolul din 11 August 1931 încheiat de N.
Iorga cu Venizelos, ministrul preşedinte al Greciei.