ANUARUL - DSpace

SOBIESKI Şl ŢĂRILE ROMÂNE 363
Heissler în Ardeal 1 ), ajungând această provincie temporal in
mâna lui Thokôly, Curtea din Viena stărui viguros la Varşovia
să trimită plenipotenţiar în capitala imperială, fiindcă altcum va
încheia fără Poloni pacea cu Poarta Otomană 2 ).
Curând apoi, când Turcii cuprinseră Vidinul, Orşova,
Golubaci, Sernendria şi la 8 Octornvrie Belgradul 3 ), Leopold,
înspăimântat, temându-se să nu se agraveze răul printr'o
pace turco-polonă, căută o apropiere de Curtea din Varşovia şi
în Octornvrie un curier imperial sosi în capitala leşească cu vestea
că s'a hotărât căsătoria principelui lacob cu principesa de Neuburg
4 ), prin ceeace familia Sobieski intra în legtăuri de rudenie
cu Leopold, regele Petru de Portugalia şi Carol II de Spania 5 ).
Nădăjduind acum mai multă înţelegere la Sobieski, împăratul
stărui la Varşovia ca regele să-şi trimită ambasador la
negocierile reîncepute cu Turcii şi, ţinând seamă de împrejurările
schimbate, să-şi restrângă deocamdată pretenţiile la restituirea
Cameniţei şi a teritoriului aparţinător acestei cetăţi, înlesnind
astfel tratativele delà Viena. Iar în ce priveşte Moldova, regele
să se grăbească a o cuceri cu armele, pentru ca principiul ,,uti
possidetis", de care se leagă Turcii, să fie în favoarea Polonilor 6 ).
Sobieski aderă la negocierile delà Viena, cu rezervă însă.
Plenipotenţa dată ambasadorului Proski era numai pentru a
asculta propunerile Turcilor, iar în ce priveşte Muntenia şi Moldova
regele continua să le revendice în întregime, adăugând şr
încorporarea Bugeacului, încât graniţa viitoare să se întindă pe
întreg cursul românesc al Dunării 7 ). Promite, adevărat, şi un
ajutor de 6000 soldaţi poloni pentru operaţiile Imperialilor în
defunctului Apafi. Oastea, care avea să ducă în Transilvania pe noul
principe, se strânse în Iulie lângă Bucureşti, pe la mijlocul lui August
Brâncoveanu şi Thdkoly trecură Carpaţii şi în ziua de 21, între Tohan
şi Zărneşti, zdrobiră armata lui Heirsler, făcând prinsonier pe
generalul imperial însuşi (O. Brunner, o. c. p. 314—315; N. lorga.
Viaţa şi domnia lui Constantin-Vodlă Brâncoveanu. Bucureşti, 1914, p. 83.
1
) Szâde.czky L., Ibokdly erdelyi fejedelemsege, Szdzadol;, 1898, p.
p. 239.
2
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 109, f. 436.
3) N. Iorga, Geschi. d. Osm. R. IV, p. 251—252,
4
) Bibi. Vat. Barb. lat. v. 6561, f. 242.
5) N. A. de Salvandy, o. c. III, p. 2244
fi) Hvrmuzaki, Fragmente. III, p. 438—440.
7) Ibidem. p. 440—443.