ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI TARILE ROMÂNE 235
In Iulie fu asediat Barul, dar paşa, după ce pierdu fără rost
2000 oameni, ridică asediul şi porni cu oastea împotriva Leopolei
1 ). La Zloczow Tătarii fură înfrânţi de palatinul Iablonowski
2 ). Regele acum se arăta dispus a încheia pacea, cedând
Cameniţa cu un teritor înconjurător de 5 leghe distanţă, dar
Ibrahim paşa cerea întreagă Podolia şi Ucraina 3 ). Pe la mijlocul
lui August Tătarii erau sub zidurile Lembergului, incendiind
mahalalele, iar către sfârşitul lunei sosi şi serascherul cu
grosul armatei. Aici însă fu surprins de puternicul atac a lui
Sobieski, care-i învălmăşi şi tăie oastea, obţinând o strălucită
victorie asupra Otomanilor, covârşitor de numeroşi în raport cu
forţele Polonilor 4 ).
Serascherul bătut se îndreptă spre Zawalow şi Podhaice,
apoi se opri la Trembowla. Un violent bombardament lipsise pe
asediaţii de aici de apă şi rupse prin zidurile cetăţii largi breşuri,
prin cari Turcii căutau să cucerească orăşelul cu asalt. Garnizoana
rezistă însă până la 6 Octomvrie, când apărură pe dealurile
din faţă armatele lui Sobieski. Serascherul încercă atunci
un ultim asalt, dar fiind respins, o rupse la fugă spre Cameniţa
5 ). Regele repezi pe urma lui mai multe companii de dragoni
şi lăncieri, cari prinzând ariergarda otomană în momentul trecerii
Nistrului (22—23 Oct.), o tăiară şi aprinseră podul. Şişman
Ibrahim paşa, îngrozit, cobolrî în grabă dealungul Prutului
spre Iaşi, arzând tot ce găsia în cale, pentru a împiedeca înaintarea
Polonilor 6 ).
Odată cu lamentabilul sfârşit al acestei campanii se termină
şi domnia lui Dumitraşcu Cantacuzino. In timp ce domnul Moldorvei
trimetea la Poartă tributul şi bogate daruri pentru a-i asigura
înnoirea domniei, la Poartă Antonie Russet reuşi să-1 mazilească,
obţinând pentru sine domnia Moldovei. Pretextul pentru
alungarea lui Dumitraşcu-Vodă îl oferi serascherul Ibrahim
paşa, care găsi momentul potrivit să-şi scuze înfrângerea de sub
zidurile cetăţii Bar, aruncând vina asupra domnului moldovean
1) JV. Iorga, Acte çi fragni. I, p. 85.
2
) JV. A. de Salvandy, o. c. II, p. 181.
3
) Arh. Vat. Nun. Poi. v. 92, f. 379.
4
) JV. A. de Salvandy, o. c. II, p. 185—187; Comte de Forbin, o. c.
i. c. p. 114—115.
5
) JV. A. de Salvandy, o. c. II, p. 189—192.
6
) JV. Iorç/a, Acte ci fragni. I, p. 85—86; Comte de Forbin, 1. e, p. 116.