ANUARUL - DSpace

278 1. MOGA
va putea ridica o armată nouă de Cazaci, de două ori mai mare
decât cea risipită, fiind apoi în stare să opună puternică rezistenţă
păgânilor. Deocamdată pe Cazacii cari erau cu el intenţiona
să-i aşeze pentru odihnă între Nistru şi Cameniţa 1 ).
Acţiunea desfăşurată de Kunicki în Bugeac determină şi
schimbarea regimului în Moldova. Veştile, ce sosiră la sfârşitul
lui Noemvrie 1683 despre alungarea lui Iani Drăghinici din hătrnănia
Ucrainei, apropierea lui Kunicki de Nistru şi sosirea
oştilor polone cu Petriceicu-Vodă la graniţa Moldovei, înspăimântară
pe doamna lui Gheorghe Duca, silind-o să fugă din
laşi la Focşani. Populaţia însă se bucura că se pune capăt stăpânirei
tiranice a Ducăi-Vodă şi cei ce zăceau aruncaţi de mai
bine de un an în închisoare se văzură acum sloboziţi.
In acest timp Nordul Moldovei ajunsese în mâna lui Petriceicu-Vodă.
Acesta, după ce îşi răspândi delà graniţă cărţile în
toată ţara şi după ce trimise la sfârşitul lui Noemvrie pe Smucila
şi Motoc să ridice boierimea şi oastea în favorul său, coborî la
începutul lui Decemvrie la Suceava, unde se opri 10 zile, de aici
trecu la Botoşani, iar la 19 Decemvrie era în scaunul său la Iaşi 2 ).
Noua domnie a lui Petriceicu-Vodă, sprijinită pe cavaleria lui
Dimidecki, pe Cazaci şi pe schimbăcioşii boieri moldoveni, avea
să fie însă de scurtă durată şi plină de griji şi decepţii. Daca
delà Kunicki sosiau deocamdată veşti bune, se află în schimb că
Duca-Vodă, reîntors din expediţia delà Viena, intrase pe la Oituz
în ţară, aşezându-se la Domneşti. Pentru a preveni un atac
din aceste părţi, Petriceicu trimise un podghiaz de Moldoveni,
Poloni şi Cazaci, sub comanda lui Dimidecki, a lui Varlan şi a
lu Vasile Bainski, cari întâlnind în ajunul Crăciunului la Răcăciuni
o straje de Tătari de ai lui Duca, o risipiră îndată 3 ).
Cu acest prilej să ştiu că Duca-Vodă n'are oaste cu el decât
câţiva seimeni şi un număr restrâns de boieri cu hatmanul Buhuş.
Ziua următoare, zi întâiu de Crăciun, Bainski cu întreg
podghiazul de 500 oameni năvăli în Domneşti şi seimenii abia
avură timp să închidă porţile curţii în care se adăpostea domnul.
Aceiaşi seimeni fură constrânşi însă a doua zi să deschidă por-
) ZalusJii, o. c. I 2
, p. 859—860.
J
2
) Tórok-magy. államokm. VI, p. 370—371.
) Kogălniceanu, Letop. II, p. 30—31.
3