ANUARUL - DSpace

SOBIESKI Şl ŢĂRILE ROMANE 367
Polonilor. Trebui intervenţia personală a regelui pentru a scăpa
trupele împresurate de păgâni.
Timp de 5 zile stătu aici oastea polonă sub ochii Tătarilor,
cari de pe dealurile învecinate pândeau oastea creştină, aşteptând
ajutoare din Bugeac. Fiind apoi Polonii informaţi că domnul
Moldovei chema în grabă grosul oştirei tătăreşti 1 ), Sobieski
îi trimise o scrisoare, stăruind să folosească acum prilejul de a
trece de partea creştinilor, altcum va fi socotit mai rău chiar
decât Turcii 2 ). Cantemir răspunde însă că nu poate asculta sfatul
regelui, arătând „că are înaintea ochilor ca pildă anul care ia
sfârşit, căci dacă şi-ar fi unit armele sale cu ale Craiului, Măria
Sa poate judeca singur că toată Moldova ar fi ajuns la pieirea
•cea de pe urmă" 3 ).
Oastea polonă trecu deci la 19 Septemvrie Prutul 4 ) şi cobori
înlăuntrul Moldovei, în timp ce Tătarii se mulţumeau să ardă
ierburile şi să prindă câte un polon răsleţit de grosul oştirei. In
drum, Sobieski fu avizat de palatinul de Chelm că împreună cu
Cazacii dela Nimirowa a cuprins Soroca, — cetate pe care Tătarii
o apreciau mult pentru siguranţa ce o dădea transporturilor
de previziuni pentru Cameniţa — şi a întărit-o cu o puternică
garnizoană de Cazaci 8 ).
La 26 Septemvrie Sobieski ajunse cu oastea la Hârlău, unde
aşteptă să-i sosească previziunile pornite din Sniatyn 6 ).
De aici regele trimise scrisori la Iaşi şi în celelalte târguri
moldovene, chemând populaţia să se supună stăpânirei polone. In
acelaş timp scrise din nou lui Constantin Cantemir, arătându-i
că are intenţia de a pune garnizoane în Iaşi şi în Roman, urmând
apoi să se îndrepte spre munţi pentru a-şi uni oastea cu cea a
generalului Veterani şi Sobieski stăruia pe lângă domnul Moldovei
să se lege şi el cu armatele creştine. Cantemir răspunse regelui
la 20 Octomvrie din Ţuţora, că craiul nu va putea ocupa Iaşii şi
Romanul ,.căci acum Măriile lor sultanii cu mare hoardă au trecut
!) Zaluski, o. c. h, p. 1235 squ.
2
) *Bibl. Vat. Barb. lat. 6562, i. 103—104.
3
) D. Cantemir-, Viaţa etc., p. 79.
4
) Bibi. Vat. Barb. lat. v. 6562, f. 103—104.
5
) Ibidem., f. 113—114.
6
) Ibidem,