ANUARUL - DSpace

182 I. MOGA
cilor 1 ). La aceasta nu s'a ajuns insă şi Polonia avu să întâmpine
singură atacul sultanului- Mohamed IV-lea.
Anarhia din regatul polon, tensiunea care, cu toată semnarea
tratatului dela sfârşitul anului 1671, stăruia în formă latentă
între Ludovic XIV şi Leopold, precum şi agitaţiile pribegilor
unguri, lăsau astfel Porţii libertatea de a deslănţui seria războaielor
pentru stăpânirea Ucrainei, izolând conflictul aici în
Orientul european, în timp ce puterile apusene îşi urmăreau planurile
lor politice fără a interveni în acest conflict, decât în măsura
în care puteau primi sprijin din Polonia pentru interesele
proprii, sau prilej de întindere a dominaţiei lor în principatele
dunărene.
3 Starea politică din Moldova
Ţările Române, mai cu seamă Moldova, aveau să sufere consecinţe
grave de ordin economic şi numeroase schimbări de domnie
de pe urma războaielor turco-polone. Situaţia de vasale ale
Porţii le impunea datoria de a susţine cu proviziuni, cu braţe
de lucru pentru drumuri şi poduri, cu cărăuşie, bani şi prinderi de
ştiri, toată greutatea campaniilor turceşti. Domnii Ţărilor Române,
pornind dela convingerea generală că „suntem o ţară mică
şi fără de oameni, neputincioasă şi făr' de ajutor dei nici o part»,
iar Turcii sunt puternici, mari şi biruesc lumea dela Răsărit
până la Apus" 2 ), îşi vor da toată silinţa să-şi păstreze în mijlocul
răzmeriţei tronul, executând ordinele Porţii şi căutând apropieri
temporale de puterea creştină, după cum înclina într'o parte' sau
alta cumpăna războiului. Poarta era convinsă, că în momentul
izbucnirii războiului turco-polon, pe tronul Ţărilor Române avea
oameni demni de toată încrederea.
In Muntenia Grigorie Ghica, ridicat de curând (Febr.
1672 3 ) pentru a doua oră în tron, bucurându-se de mare trecere
la Poartă — se svoni că în vederea campaniei iminente ar
fi fost numit serdar şi peste oastea moldoveana, având trei tuiuri
4 ) — avea tot interesul de a dovedi că e vrednic de încrederea
sultanului, pierdută odată prin hainia din prima domnie.
!) Arh. Vat, Nunt. Pol., 87, f. 130—131, 137.
2) Magazinul Istoric, IV, p. 247—348.
3
) Hurmuzaki, Fragmente zur Geschichte der Rumänen, Bucureşti,
1884, III, p. 281.
•i) Gertjely S., o. c. VI, p. 152.