ANUARUL - DSpace

228 1. MOGA
tând în acelaş timp bune rezultate şi de pe urma intensei corespondenţe
ce o întreţine cu Tătarii, cu Moldovenii şi cu Muntenii.
„Cu toate acestea — scrie Buonvisi — nu-mi place hotărârea,
care am înţeles că sar fi luat, de a restitui Moldovenilor
Suceava şi o altă cetate, (Neamţu), păstrând numai Hotinul",
ceeace i-ar pune pe Poloni în neputinţa de a se apăra de un
prim atac al Turcilor. De aici nunţiul trage concluzia că regele
nu vrea să continue războiul cu Turcii 1 ).
De fapt Sobieski dorea pacea cu Poarta — evacuarea cetăţilor
moldovene era una din condiţiile acestei păci — dar chestiunea
Cameniţei împiedeca orice înţelegere turco-polonă, regele
cerând restituirea cetăţii, fără de care stăpânirea Podoliei era
iluzorie, iar Poarta nevoind să renunţe la un punct strategic
atât de important.
In acest timp, izbucnind conflictul turco-moscovit pentru
stăpânirea Ucrainei, Sobieski se hotărî să aştepte sfârşitul războiului,
pentru a vedea ce foloase poate trage în vederea negocierilor
de pace cu Poarta. Ţarul Alexe Mihailovici anume, în
timp ce purta negocieri cu Polonii pentru o înţelegere asupra
teritoriilor ucrainene, prin Iunie porni cu războiu asupra lui Doroşenco
pentru a-1 scoate de sub suzeranitatea otomană, ceeace
la Varşovia trezi mai multă ură şi gelozie împcjtriva Moscoviţilor,
decât împotriva Turcilor 2 ).
Oastea rusească împresură Cehrinul, capitala lui Doroşenco,
ale cărui disperate cereri de ajutor mişcase oastea turcească spre
Ucraina. Pe la mijlocul lui Iunie 3 ) Caplan paşa veni să se aşeze
la Ţuţora, iar cei doi voevozi români primiră poruncă, sub pedeapsa
pierderii capului, să construiască în grabă podul de peste
Nistru 4 ).
La începutul lui Iulie 1674 armata otomană trecu Dunărea
şi înainta dealungul Prutului spre Ucraina. Din drum vizirul,
temându-se de vre-o surpriză neplăcută din partea Polonilor,
scrise din nou lui Sobieski, mustrându-1 că prin campania din
J
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 90, f. 329.
2
) Ibidem-, f. 329.
3
) Relacye nuncyuszow apostolskich i innuch osob o Polsce roku
1548 do 1690. Berlin—Poznau. 1864, II, 422.
4
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 90, f. 420.