ANUARUL - DSpace

258 I. MOGA
să meargă şi cei doi domni, pentru a da mână de ajutor la ridicarea
de cetăţi la gurile Niprului. In timpul lucrărilor domnii cu
serascherul „au fost mai sus cu temeiul oştilor, de păzeau în
preajmă până s'au zidit cetăţile şi s'au întors la luna lui Octomvrie"
1 ).
La 11 Ianuarie 1680 Sobieski întruni la Varşovia pe toţi
senatorii, pentru a le comunica rezultatul demersurilor făcute
pentru ligă. Singura veste încurajatoare fu cea adusă de nunţiul
Martelli, că papa oferă pentru cheltuelile de războiu suma
de 500.000 de livre, care la caz de nevoe va putea fi dublată.
Propunerea împăratului Leopold de a încheia alianţă numai cu
caracter defensiv nemulţumi în schimb pe senatori, cari cerură
ca împăratul să se oblbige prin tratat a participa efectiv la campania
îmoptriva Turcilor 2 ). In acest sens fură expediate la sfârşitul
lui Februarie instrucţiuni principelui Radziwil 3 ).
Profitând de atitudinea împăratului, francofilii reuşiră să
zădărnicească luarea unei măsuri definitive în favorul Ligei şi
Sobieski închise dieta, luând hotărâea de a continua negocierile cu
Imperialii şi Moscoviţii, fără a încheia ceva, până nu se vor
cunoaşte decisiunile celorlalţi principi creştini 4 ).
Cu Moscoviţii însă nu se ajunse la nici un rezultat. Solii
acestora cereau participarea lui Leopold şi a lui Ludovic XIV
la ligă şi parte din banii pontificali destinaţi înarmărilor, pe
când Sobieski propunea, ca atât Moscoviţii, cât şi Polonii să se
înarmeze pe cont propriu, să atace împreună pe Gheorghe
Hmiel.nicki, apoi fie întorcându-se asupra Cameniţei, fie plecând
spre Ţările Române, unde Moldovenii şi Muntenii le vor ceda
provinciile lor, să înainteze până la Dunăre, iar aici vor trata
pace, sau vor continua războiul cu Turcii 6 ).
In acest timp raporturile franco-germane se încordară tot
mai mult. Ludovic XIV, pe lângă neîntreruptele anexări de teritorii
ce le făcea prin Camerele de Reuniune, voia acum îndepărtarea
lui Leopold din tronul împăraţilor romani-germani şi
!) Istoria Tzerei Romaneşti, ed. Ioanid, Buc. 1859, II, p. 154—155.
) Frakn6i V., o. c, p. 45—46.
2
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 98. f. 141.
3
4
) Waliszewski, o. c. II, p. 348—356.
) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 98, f. 335—338.
8