ANUARUL - DSpace

416 ALEX. LAPEDATU
la cari se ralie şi Anglia, sub cuvânt că aceste postulate nu ar fi
desideratele adevărate şi generale ale Ţărilor Române, ci numai
cereri ale emigraţilor. Moldova şi Valachia, afirmau ele, nu
vor nici unirea, nici principe strein şi nici regim constituţional.
Ele doresc să rămână mai departe separate, cu Domni indigeni
şi cu vechile lor orânduieli.
In faţa acestei situaţiuni, Conferenţa de pace adoptă propunerea
ca mai înainte de a se lua vre-o hotărî re cu privire la
aceste chestiuni, Principatele să fie consultate asupra dorinţelor
ce priveşte viitoarea lor organizare. Iar această consultare se
decise a se face prin mijlocirea a două Adunări (Divanuri)
anume chemate în acest scop (ad hoc) şi. constituite prin alegeri
libere din toate clasele sociale ale poporului român. întocmirea
listelor de alegători, operaţia alegerii, întrunirea Adunărilor,
lucrările lor şi hotărârile ce vor aduce, se vor face sub supravegherea
comisarilor puterilor garante, cari vor fi anume şi din
timp trimişi în Principate (la Bucureşti şi la Iaşi) spre acest
sfârşit. In fine aceştia vor transmite, prin mijlocirea guvernelor
lor, desideratele celor două Adunări Conferinţei ce se va întruni
la Paris spre a delibera şi hotărî asupra lor.
4.
Liberarea Ţărilor Române de sub protectoratul rusesc şi
punerea lor sub garanţia colectivă a celor şapte puteri europene,
era, de sigur, primul pas serios pentru resolvarea problemei româneşti,
în sensul dorinţei şi cererilor emigraţilor. Totuşi nu
înseamnă încă liberarea complectă de sub dominaţiunea sub care
ele statutară aproape trei decenii. Căci regulamentele organice
— adecă vechea organizaţie dată ţărilor noastre la 1830 —• rămase
încă în vigoare — şi de drept şi de fapt. Ea trebuia înlocuită
prin noua organizare pe care Conferinţa de pace o aprobase
numai principia r pentru Principatele române şi pe care
acestea erau chemate să o formuleze în o serie de desiderate, de
principii, de postulate, care să exprime libera şi generala lor
voinţă, după modalitatea mai sus arătată.
Era deci de cel mai mare interes pentru emigraţii noştri
din Apus să se întoarcă în patrie, să privegheze ca listele electorale
să se întocmească potrivit dispoziţiunilor, corect şi
onest, fără preveniri şi părtiniri, — ca alegerile să se facă în