ANUARUL - DSpace

SOBIESKI ŞI ŢĂRILE ROMÂNE 253
dovic XIV, cari, cu tot tratatul dela Nimwegen, rămâneau
aceeaşi duşmani neîmpăcaţi, luând în seamă Polonia numai în
măsura în care putea influenţa raportul de forţe dintre ei.
împăratul evita orice conflict cu Turcii, fiind cu atenţia încordată
la regele francez, despre ale cărui intenţii în viitor nu-şi
făcea nici o iluzie. In adevăr Ludovic XIV, după semnarea păcii
cu ultimul membru al coaliţiei, cu Danemarca, încă în aceeaşi
lună (Septemvrie 1679) începu cuceririle paşnice prin politica
camerelor de reuniune 1 ) şi toţi vecinii loviţi de aceste usurpări
teritoriale îşi îndreptară cererile de ajutor spre Leopold, cereri
de cari dieta germană trebui să se ocupe 2 ) încă în cursul lunei
Octomvrie. In astfel de împrejurări, principele Radziwil, când
sosi în Iulie la Viena, cu toată iscusinţa ce o puse de a însufleţi
pe Leopold pentru marele plan de alungarea Turcilor din Europa,
nu reuşi să modifice hotărârea împăratului 3 ). Acesta credea că
regele Poloniei e încă tot sub influenţa lui Ludovic al XIV, iar
războiul contra Turcilor n'ar avea alt rost, decât să-i angajeze
toată armata în Răsărit, lăsându-1 descoperit în Apus. Găsi însă
prilejul bine potrivit de a căuta să determine o rupere completă
între Sobieski şi regele francez, reînoind în acest scop ofertele
ca principelui Iacob să i se dea o arhiducesă austriacă de soţie,
promiţând totodată marchizului d'Arquien titlul de Principe al
Imperiului. Dacă Sobieski se va rupe de Franţa, împăratul, pe
lângă cele amintite, va încheia cu republica alianţă militară,
dar numai defensivă. Nici solia Moscoviţilor, venită în vara
anului 1679 la Viena cu propuneri similare celor aduse de principele
Radziwil, nu putu schimba hotărârea împăratului de a
se mărgini la defensivă şi de a nu ataca pe Turci 4 ).
Atitudinea lui Ludovic XIV faţă de ofertele lui Sobieski
fu mai clară. Regele francez răspunse că, în cazul când întreagă
creştinătatea se va alia împotriva Turcilor, va fi gata a se alătura
acestei alianţe sacrificând interesele comerţului francez în
Orient. Cum însă toate stăruinţele papei, de a realiza această
ligă, au rămas până acum infructuoase, iar Moscoviţii sunt pe
punctul de a semna pacea cu Turcii, ar fi cel puţin lipsit de pru-
!) Immich M., o. c. p. 96, 99, 104.
2
) I. Hudiţa, Hist. des relations, p. 352.
3) Arh. Vat. Nun. Pol. v. 97, f. 436 squ.
) Fraknôi V., o. c. p. 44—45.
4