ANUARUL - DSpace

426 ALEXANDRU MARCU
MISIUNEA LUI MONTI IN ORIENT
De îndată ce Gioberti isbutise să înlăture opoziţia Regelui'
său, tânărul patriot brescian îi fusese prezentat acestuia, în.
noua calitate de trimis extraordinar al Guvernului Sardiniei pe
lângă Guvernul maghiar, scopul misiunii sale identificându-se
cu acela pe care trebuia să-1 urmărească Cerruti la Belgrad'
„Amândoi — relatează N. Bianchi J ) — erau ţinuţi să desfăşoare
o stăruitoare activitate de conciliaţiune, propunând acelor rase
ostile [Unguri, Români şi Slavi] amicala mediaţiune a Piemontului,
bazată pe păstrarea întregului litoral iliric, dalmatin în
favoarea Regatului maghiar, în schimbul parităţii depline de
drepturi pentru rasele acolo aflătoare. Pe lângă aceasta, Monti
trebuia să negocieze cu Guvernul maghiar o alianţa ofensivă
şi defensivă".
Având bune legături de prietenie cu mulţi dintre exponenţii
revoluţiei din Ungaria; mândru de noua sa calitate diplomatică
şi întărit nu numai cu o scrisoare a lui Gioberli către
Kossuth, dar şi cu instrucţiuni precise asupra misiunii ce i se
încredinţa în acele părţi 2 ), Monti părăsea Torino în ziua de 30-
Decemvrie 1848, în posesia unui paşaport fictiv, în care eră
declarat „comerciant englez". Ajuns la Ancona, o corabie de
războiu a Marinei Sarde îl trecuse Adriatica, pe coasta albaneză,
nu departe de Scutari, pentru ca de acolo să întreprindă
anevoioasa călătorie până la Belgrad, prin munţii troeniţi de
zăpadă, luptând cu cele mai neînchipuite greutăţi şi primejdii.
Ajuns totuşi cu bine la Belgrad, abia în primăvara anului
1849, îl întâmpinau acolo noi instrucţiuni din partea Ministerului
Afacerilor Străine din Torino (3 Martie 1849), in care, printre
altele, i se spunea 8 ): „...Va fi necesar să vă puneţi în legătură
cu consulul general francez în Provinciile danubiene, domnul
Poujade 4 ), care a dat dovadă de prietenie Guvernului nostru
şi care îşi are reşedinţa în regiuni în care interesele Franţei
şi intenţiile sale ne sunt prielnice".
Intr'acestea însă Guvernul Gioberti erâ silit de împrejurări
să se demită, ceea ce nu-1 va împiedecă totuşi pe Monti să
1
) Cit. In Bettoni-Gazzago, op. cit., pp. 30 urm.
2
) Textul lor, din 27 Dec. 1848, ibidem, pp. 59 urm.
3
) Doc. cit. în Bettoni-Gazzago, op. cit., p. 63.
*) Cu care va avea raporturi şi N. Bâlcescu.