ANUARUL - DSpace

SCRISOAREA LUI PETRU PELLÉRD1 497
încă ne-a aşteptat gata, cu oamenii săi, cu tunurile şi obuzele
sale frumoase, cu ostaşi frumoşi, mulţi Români buni . .."
O parte interesantă pentru noi din izvorul lui Pellérdi e descrierea
pitorească a regiunei Târgoviştei. Impresia ce i-a lăsat
aşezarea oraşului, „într'un loc atât de frumos, încât mai frumos
nici nu poate fi", 1-a îndemnat să scrie cele mai lirice rânduri
din scrisoarea sa, plină, altfel, numai cu amănunte asupra
numărului oştilor, a tunurilor, a materialelor din cari sunt clădite
zidurile cetăţilor şi aşa mai departe. In simplitatea stilului său
iată cum şi-a însemnat admiraţia faţă de împrejurimile Târgoviştei:
„Pe de-o parte se ridică un mare şi frumos deal cu vii,
deasupra căruia se' întind, pe o lungime de 3 mile, frumoase păduri
de stejar, iar sub ele un râu frumos, apa Dâmboviţei, cu
păstrăvi şi alţi peşti frumoşi în ea, pe de altă parte acel şes
mare şi frumos, pe care omul nu-1 poate cuprinde cu ochii; oraşul
e mare, cu multe case frumoase de piatră şi mănăstiri. . ."
Sunt foarte importante apoi amănuntele asupra clădirii cetăţii
Târgoviştei şi asupra poziţiei cetăţii Giurgiului, în afară
de detaliile asupra marşului delà Târgovişte la Giurgiu, rămânând
la o parte Bucureştii, în grija lui Mihaiu Viteazul.
Dar lăsăm să urmeze scrisoarea însăşi, din care am tradus
părţile privitoare la istoria românească şi privitoare la firul general
al campaniei din 1595.
•
. .. Curând după nunta milostivului nostru Domn, a ajuns
la cunoştinţa Măriei Sale, că Sinan Paşa a isprăvit pe deplin,
după dorinţa sa, cetăţile pe cari a voit să le zidească, anume Târgovişte
şi Bucureştii, pe cari le-a încărcat cu praf de puşcă,
gloanţe, securi, cu nenumărate cazmale de fier, sape, târnăcoape,
voind ca la primăvară să atace Transilvania. Dar Domnul Dumnezeu
mişcând, prin supuşii credincioşi ai ţării, inima milostivului
nostru stăpân împotriva oastei acestui crud Sinan Paşa —
care era cu cel puţin 40.000 de oameni —, fără întârziere, îndată
după nuntă, Măria Sa a trimis ştire şi a poruncit cu tărie, ca
îndată ce vor afla de plecarea Măriei Sale, orice om, cu preţul
pierderii capului sau avutului, să purceadă la Măria Sa. Şi Secuilor
le-a trimis vorbă Măria Sa, că le va încuviinţa vechile
lor libertăţi, numai să se ridice cu toţii şi până ce va ajunge Măria
Sa la Codlea ' să fie şi ei acolo. Această Codlea e lângă Braşov,
chiar târguşor ce ţine de Braşov, numai la 4 mile de Târgovişte,
unde' era Sinan în tabără. Nunta Măriei Sale Domnului
nostru a fost în 6 August. Pe bătrâna Doamnă, mama Doamnei
Măriei Sale, soţia Arhiducelui Carol, o lăsă să plece în ziua de
17 August. Măria Sa o petrecu până la Aiud, iar Doamna noastră
până aproape de Tăşnad, la graniţa Transilvaniei.
In ziua de 27 August porni Măria Sa Domnul nostru cu
oastea din Alba Iulia. Şi ne-am strâns în tabără la Sebeş; acest
Anuarul Inst, de Ist. Nnţ. Vol VI. 32