Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie
mentos. Studiul AVERT 580 a inclus 341 de pacienţi cu
boală coronariană stabilă, funcţie normală a VS, şi angina
clasa I sau II să fie trataţi prin PCI sau cu 80 mg pe zi de
atorvastatină. La 18 luni de urmărire, 13% din pacienţii
trataţi medicamentos au avut evenimente ischemice şi 21%
din grupul tratat prin PCI (P=0,048). Reducerea anginei a
fost mai mare în grupul tratat cu PCI. Aceste date
sugerează că la pacienţii cu risc scăzut şi boală coronariană
stabilă tratamentul medical cuprinzând terapie hipolipemiantă
agresivă poate fi la fel de eficient ca PCI în reducerea
evenimentelor ischemice. PCI a dus la obţinerea de
rezultate foarte bune în ameliorarea simptomelor anginei.
Stentarea electivă şi stenturile active(DES)
Într-o meta-analiză cuprinzând 29 de trialuri şi implicarea
a 9918 pacienţi, nu a existat nicio dovadă a utilizării
de rutină stenturilor coronariene şi a angioplastiei cu balon
în ceea ce priveşte mortalitatea, infarctul miocardic sau
nevoia de CABG. Oricum, stenturile au redus rata restenozei
şi necesitatea reintervenţiei 581 , date confirmate în metaanalize
mai recente. 582 Restenoza intra-stent rămâne o limitare
a eficacităţii PCI pentru pacienţii cu boală coronariană
stabilă, cu necesitatea unei revascularizări între 5-25%.
DES au fost în centrul atenţiei terapiei intervenţionale
coronariene în studiul RAVEL 583 . Frecvenţa utilizării termenilor
sinonimi “stent acoperit ” şi “drug-eluting stent”
este prost înteleasă deoarece stenturile acoperite includ şi
aşa numitele stenturi ce includ substanţe inactive care nu
şi-au dovedit beneficiile iar în unele cazuri au avut chiar
efecte dăunătoare. Pe de altă parte termenul de “drugeluting
stent” este recomandat în schimbul celui de stent
acoperit. În prezent 3 medicamente şi-au dovedit efectele
semnificative în studii randomizate prospective (paclitaxel,
sirolimus, şi derivaţi de everolimus). Până în prezent,
trialurile randomizate au inclus doar pacienţi cu boală
univasculară şi angină stabilă sau instabila. Utilizarea DES
arată un efect mult mai bun al tratamentului comparativ cu
stenturile doar metalice, reducând riscul restenozării şi a
evenimentelor cardiace majore inclusiv revascularizarea
miocardică. Incidenţa evenimentelor cardiace majore la
peste 9 luni se situează între 7,1 şi 10,3% în cazul DES
comparativ cu 13,3-18,9%. 584 - 586 Ghiduri mai specifice în
utilizarea DES sunt disponibile în ghidurile ESC despre
PCI. 587
Revascularizarea vs. tratament medicamentos
De-a lungul studiilor ce s-au ocupat exclusiv de
efectele PCI vs terapie medicamentoasă, sau chirugie vs
terapie medicamentoasă, mai multe studii hibrid au investigat
efectele revascularizării (PCI sau chirurgie ) comparativ
cu terapie medicamentoasă. Studiul “The Asymptomatic
Cardiac Ischaemia Pilot” 70 aduce informaţii suplimentare
comparând terapia medicamentoasă cu PCI sau CABG
la pacienţii cu boală coronariană documentată şi ischemie
asimptomatică prin test de efort şi monitorizare ECG în
ambulator. Acest studiu mic, 558 pacienţi randomizaţi cu
simptome minime dar cu demonstrarea ischemiei la test de
efort şi care au fost pretabili pentru revascularizarea prin
PCI sau CABG prin una din cele 3 strategii de tratament:
terapie cu medicamente anti-anginoase, terapie cu antianginoase
şi anti-ischemice şi revascularizare prin PCI sau
CABG. La 2 ani de urmărire, moartea subită sau infarctul
miocardic s-au întâlnit la 4,7% din pacienţii revascularizaţi
comparativ cu 8,8% din cei trataţi cu anti-ischemice şi
12,1% din cei trataţi cu anti-anginoase (P