Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Recomandare clasa I, nivel de evidenţă B
13.1.2. Dispozitivele de asistare
ventriculară
Dispozitivele d e asistare ventriculară su nt pom pe
mecanice care înloc uiesc parţial efortul mecanic al
ventriculului (Tabelul 14). Ele descarc ă vent riculul,
scăzând astfel efortul miocardic şi pompează sângele în
sistemul arterial cres când fl uxul pe riferic şi la n ivelul
organelor. 237-239 Un ele dispozitive au şi un sistem
pentru oxige nare extracorporală. 240 Dispozitiv ele mai
noi destinate m ai ales tratam entului insuficien ţei
cardiace c ronice (m ai mult decât al celei acute)
împiedică p rogresia d ilataţiei ventricula re. Recent au
fost dezvoltate un număr de dispozitive pentru suportul
circulator mecanic acut, pe termen scurt, a l pacien ţilor
cu insuficien ţă cardiac ă acut ă sau acut de compensată.
Unele dis pozitive necesită s ternotomie mediană şi o
intervenţie chirurgical ă complex ă. Altele pur şi si mplu
extrag sângele din sistemul arterial pompându-l din nou
în sistemul vascular arterial sau ve nos. La u nii pacienţi
ameliorarea hem odinamică şi clin ică poate fi
spectaculoasă.
Este inacce ptabilă u tilizarea d ispozitivelor de
asistare v entriculară la pacien ţii f ără per spective de
recuperare sau de transplant. Evoluţia pacienţilor trataţi
cu dispozitive d e asistare a VS în co mparaţie cu cei
trataţi co nvenţional î ntr-un trial ran domizat a
demonstrat a meliorarea prognosticului pacienţilor cu
insuficienţă cardiac ă termin ală comparativ cu
tratamentul con venţional, îns ă aceasta metodă a fost
costisitoare şi în soţită de i nfecţii şi co mplicaţii
trombotice frecvente.
241 Es te nev oie de expe rienţă
pentru i mplantarea şi în treţinerea pom pelor şi acest e
dispozitive trebuie utilizate num ai ca parte a unui
program instituţional. Tabelul 14 reuneşte sistemele cel
mai frecvent utilizate şi indicaţiile lor principale.
Recomandare clasa II a, nivel de evidenţă B
Tromboembolismul, sânger ările şi in fecţiile su nt
cele mai frecvente c omplicaţii aso ciate c u u tilizarea
dispozitivelor d e asistare v entriculară. 237-239 De
asemenea, sunt frecvent întâlnite hemoliza şi malfuncţia
dispozitivelor.
13.1.3 Selecţia candidaţilor pentru terapia
cu dispozitive de asistare ventriculară
Doar pacienţii cu insuficienţă cardiacă severă - care
nu r ăspunde la trata mentul con venţional al ICA
incluzând u tilizarea adecvată a fl uidelor, diureticelor,
inotrop-pozitivelor şi v asodilatatoarelor, ca şi IABC şi
eventual venti laţia m ecanică - tr ebuie con sideraţi ca
potenţiali can didaţi p entru d ispozitivele d e asistare
ventriculară (Figura 8). Aceste situaţii in clud i)
ischemia mio cardică ac ută sau infarct ul; ii) şocul
cardiogen după chirurgia cardiacă; iii) miocardita acută;
iv) d isfuncţia val vulară acut ă (în s pecial în absen ţa
insuficienţei cardiace anterioare, când se preconizează o
îmbunătăţire a funcţiei ca rdiace după recu perarea
spontană sau du pă in tervenţii a decvate prec um
revascularizarea sau înlocuirea valvulară); v) candidaţii
la transplant cardiac.
Tabelul 14. Dispozitive de asistare ventriculară
Dispozitiv Sistem Indicaţii Comentarii
Extracorporeal
Pompă cu flux
continuu
Pompă cu
centrifugă
Several
Several
Utilizare de scurtă durată
Pulsatil
Intracorporeale
Implantabile,
pulsatile
Inimă artificială
Thoratec
Abiomed
Heart mate
Novacor
Utilizare de scurtă durată
Post cardiomiotomie,
transplant
Utilizare de lungă durata,
în transplant perioada de
recuperare
Pacienti fără perspective
de recuperare sau
transplant
Altenativă la transplant
Uşor de utilizat, ieftin
Necesită experienţă
crescută, poate include
memebrană de oxigenare
extracorporeală
Uşor de utilizat, ieftin
Necesită monitorizare
continuă, pacient
imobilizat la pat
Scump, pacientul se
poate mişca
Experienţă redusă, stadiu
experimental
Pacienţii cu disfuncţie cronică a organelor periferice,
incluzând aici afec ţiunile siste mice severe, insuficien ţa
renală severă, afecţiunile pulmonare, disfuncţia hepatică
sau afectarea permanentă a sistemului nervos central nu
33