Ghidurile ESC - Media Med Publicis

însele nu oferă o estimare corectă a presiunii capilare
pulmonare, astfel încât nu sunt indicate a fi utilizate ca
unic suport al unor decizii terapeutice 71 . Pot exista, de
asemenea, variaţii inter-observatori în interpretarea
modificărilor radiografiei toracice 72-73 . Relaţia dintre
semnele radiologice şi modificările hemodinamice poate
depinde atât de durata cât şi de severitatea disfuncţiei
cardiace 74 .
Analizele hematologice şi biochimice
• Următoarele investigaţii de laborator sunt recomandate
ca parte a evaluării diagnostice de rutină
a pacienţilor cu insuficienţă cardiacă cronică:
hemoleucograma completă (hemoglobina, numărul
globulelor albe, numărul plachetelor), electroliţii
serici, creatinina serică, glicemia, enzimele
hepatice şi examenul de urină. Testele adiţionale
de luat în consideraţie constau din proteina C
reactivă, TSH, acidul uric seric şi ureea serică. În
cazul exacerbărilor, este important să se excludă
prezenţa unui infarct miocardic acut prin determinarea
biomarkerilor miocardici.
Anemia poate exacerba o insuficienţă cardiacă preexistentă
şi este asociată cu un risc crescut de morbiditate
şi mortalitate 75 . Un hematocrit crescut sugerează
faptul că dispneea poate fi produsă printr-o afecţiune
pulmonară, o cardiopatie congenitală cianogenă sau o
malformaţie arterio-venoasă pulmonară.
Creşterea nivelului creatininei serice poate fi produsă
printr-o afectare renală primară care poate induce
toate caracteristicile unei insuficienţe cardiace prin
supraîncărcare de volum. Insuficienţa cardiacă şi disfuncţia
renală sunt deseori concomitente din cauza afecţiunilor
cauzale cum ar fi diabetul zaharat şi hipertensiunea
arterială sau ca o consecinţă a unei afectări a perfuziei
renale prin reducerea debitului cardiac în cursul
progresiei insuficienţei cardiace. Tratamentul cu diuretice
şi/sau inhibitori ECA deseori asociate cu diureticele
economizatoare de potasiu sunt alte motive ale creşterii
valorilor creatinemiei. Mai mult, chiar înaintarea în
vârstă prin ea însăşi reprezintă o cauză pentru reducerea
clearance-ului de creatinină. Formula de calcul al clearance-ului
de creatinină este prezentată în Tabelul 3.
Administrarea concomitentă a inhibitorilor ECA şi a
diureticelor economizatoare de potasiu poate determina
apariţia hiperkaliemiei. Insuficienţa cardiacă netratată
este rareori asociată cu tulburări electrolitice majore, dar
asemenea tulburări sunt frecvent întâlnite la pacienţii
care primesc diuretice. Creşterile enzimelor hepatice se
întâlnesc în cazul reducerii perfuziei hepatice.
Sumarul de urină este util pentru evidenţierea prezenţei
proteinuriei şi a glucozuriei, alertând clinicianul
asupra existenţei unor probleme renale sau a diabetului
zaharat, condiţii care pot contribui la apariţia sau complica
o insuficienţă cardiacă. Hiponatremia şi disfuncţia
renală în contextul prezenţei unei insuficienţe cardiace
indică un prognostic rezervat.
Insuficienţa cardiacă datorată tireotoxicozei este
frecvent asociată unei fibrilaţii atriale cu frecvenţa rapidă
care poate reprezenta forma de manifestare a tireotoxicozei
la pacienţii vârstnici. Hipotiroidismul poate fi
de asemenea prezent sub forma insuficienţei cardiace.
Tabelul 3. Calculul modificat al clearance-ului de cretainină
Cockroft şi Gault 331
Clearance-ul creatininei (ml/min) = (140-vârsta) x greutatea (kg) x 1,22/ creatinina serică (µmol/L)
Valorile vor fi reduse cu 15% în cazul femeilor
sMDRD 329
Clearance-ul creatininei (ml/min)/1,73 m 2 = 186,3 x (screat) -1,154 x (vârsta) -0,203
Pentru femei se va ajusta x 0,742 (reducere cu 25%)
screat = creatinina serică (µmol/L)
Peptide natriuretice
• Determinarea concentraţiei plasmatice a unor
peptide natriuretice sau a precursorilor acestora,
în special a BNP şi NT-proBNP este utilă în
diagnosticul insuficienţei cardiace.
• Concentraţia redusă-normală a acestora în cazul
unui pacient netratat face puţin probabilă implicarea
insuficienţei cardiace în apariţia simptomatologiei
respective.
• BNP şi NT-proBNP deţin un rol considerabil în
estimarea prognosticului, deşi evaluarea rolului
lor în monitorizarea tratamentului rămâne în continuare
a fi determinată.
O serie de studii clinice şi epidemiologice au demonstrat
existenţa unei relaţii directe între creşterea
concentraţiei plasmatice a peptidelor natriuretice şi afectarea
funcţie cardiace (în special a ventriculului stâng) 76-
78 . Deşi aceasta se aplică peptidelor natriuretice atriale
(ANP), tipul «B» de petid natriuretic (BNP) şi precursorul
său NT-proBNP, pentru care există acum teste
comerciale disponibile, au fost mult mai mult studiate în
practica de zi-cu-zi.
Sunt acum disponibile date clare, provenind din
studii clinice bine conduse, referitoare la acurateţea lor
diagnostică. În cazul pacienţilor trimişi în urgenţă din
medicina primară spre clinică pentru internare pentru
manifestări de insuficienţă cardiacă, BNP este extrem de
util atunci când este comparat cu standardele diagnostice
«de aur», aşa cum a concluzionat recent un colectiv
format din trei cardiologi care au avut la dispoziţie toate
informaţiile clinice existente. În particular, acurateţea
predicţiei negative a fost de 97% ceea ce permite excluderea
acestui diagnostic, în timp ce, în cazul unei
populaţii cu şanse mari de a prezenta insuficienţă cardiacă,
valoarea predictivă pozitivă a fost de asemenea
10