Ghidurile ESC - Media Med Publicis

produsă de FA, însă utilitatea folosirii ei pentru stratificarea
prospectivă a riscului tromboembolic în plus
faţă de cea obţinută prin apreciere clinică nu este încă
confirmată.
Viteza fluxului în auriculul stâng la pacienţii cu
flutter atrial este mai mică decât cea constatată de obicei
în timpul ritmului sinusal, dar mai mare decât în FA. Nu
este încă sigur dacă aceste diferenţe sunt răspunzătoare
pentru o eventuală scădere de prevalenţă a formării
trombului în auriculul stâng şi a trombembolismului,
asociate flutter-ului atrial. Ca şi FA, flutter-ul atrial se
asociază cu viteze scăzute de evacuare a auriculului
stâng după cardioversie şi , deci, cu potenţial de trombembolie.
91 De aceea anticoagularea este recomandată în
mod asemănător. (vezi Secţiunea 8.1.4.1.3 în textul
complet al ghidului, Implicaţii terapeutice.)
2. Implicaţii clinice
În FA acţionează mecanisme tromboembolice complexe
care implică interacţiunea factorilor de risc legaţi
de staza atrială, disfuncţia endotelială şi hipercoagulabilitatea
sistemică şi posibil, şi locală. Asocierea puternică
dintre HTA şi AVC la pacientul cu FA este probabil
mediată în principal de embolia cu punct de plecare
auriculul stâng, 72 dar HTA creşte şi riscul AVC noncardioembolic
la pacientul cu FA. 92 De aceea, se pune
problema dacă nu cumva, prin controlul HTA se scade
riscul de AVC cardioembolic al pacientului cu FA.
Creşterea riscului de AVC al pacientului cu FA
odată cu avansarea în vârstă este de asemenea multifactorială.
Vârsta este un factor de risc pentru ateroscleroză
şi plăcile de aterom din arcula ortic se asociază
cu AVC independent de FA. 93 Vârsta este un factor de
risc mai puternic atunci când se combină cu alţi factori
de risc, cum ar fi HTA sau sexul feminin, astfel că
femeile peste 75 de ani cu FA sunt, în mod special, la
risc pentru AVC. 94
Disfuncţia sistolică de VS, indicată de istoricul de IC
sau de aprecierea ecocardiografică, prezice AVC ischemic
la pacientul cu FA care nu primeşte terapie antirombotică,
95 dar nu şi la pacientul cu risc moderat care
primeşte aspirină. 96,97 La pacientul cu FA, disfuncţia
sistolică a VS a fost asociată atât cu AVC secundar
formării de tromb în AS, cât şi cu AVC non-cardioembolic.
72,98
VI. Cauze, condiţii asociate,
manifestări clinice şi calitatea vieţii
A. Cauze şi condiţii asociate
1. Cauze reversibile de FA
FA poate apare în legătură cu unele cauze acute
temporare, cum ar fi consumul de alcool („holiday heart
syndrome”), intervenţii chirurgicale, electrocutarea, IM,
pericardita, miocardita, embolia pulmonară sau alte boli
pulmonare, hipertiroidia sau alte tulburări metabolice. În
asemenea cazuri, tratamentul cu succes al condiţiei
asociate adesea elimină FA. În situaţia IM, apariţia FA
anunţă un prognostic mai rezervat comparativ cu situaţia
existenţei FA sau a ritmului sinusal înaintea apariţiei
IM. 99,100 Atunci când FA se asociază cu flutter atrial,
sindrom WPW sau tahicardie AV nodală reintrantă,
tratamentul aritmiei primare elimină sau reduce incidenţa
recurenţei FA. 101 FA este şi o complicaţie postoperatorie
precoce a chirurgiei cardiace sau toracice.
2. FA fără boală cardiacă asociată
Aproximatv 30% până la 45% din cazurile de FA
paroxistică şi 20% până la 25% din cazurile de FA
persistentă apar la pacienţo tineri fără boală subiacentă
demonstrabilă (FA „izolată”). 12 FA se poate prezenta ca
o aritmie izolată sau familială, deşi în timp se poate
releva o boală cauzatoare subiacentă. 102 Cu toate că FA
poate apare la vârstnici fără boală cardiacă evidentă,
modificările de structură şi funcţie cardiacă ce însoţesc
îmbătrânirea (cum ar fi creşterea rigidităţii miocardice)
se pot asocia cu FA. Pe de altă parte, boala cardiacă la
vârstnici poate să nu fie legată de FA ci doar coexistentă
acesteia.
3. Condiţii medicale asociate FA
Obezitatea este un important factor de risc pentru
apariţia FA. 103 După stratificarea pentru factorii de risc
clinici, excesul de risc constatat în această situaţie apare
a fi legat de dilatarea VS. Odată cu creşterea indexului
de masă corporală de la normal la supraponderal şi
obez, se constată o creştere graduală a mărimii AS iar
greutatea a fost corelată şi cu regresia dilatării AS. 104
Aceste constatări sugerează existenţa unei legături fiziologice
între obezitate, FA şi AVC, aducând în discuţie
posibilitatea surprinzătoare ca reducerea greutăţii să scadă
riscul asociat cu FA.
4. FA asociată unei boli cardiace
Printre bolile cardiovasculare asociate cu FA se
numără valvulopatiile (cel mai frecvent boala valvulară
mitrală), IC, boala coronariană ischemică (BCI) şi HTA,
în special atunci când este prezentă hipertrofia VS
(HVS). În plus, FA se poate asocia cu CMH, cardiomiopatia
dilatativă, cardiopatiile congenitale, în special
defectul septal atrial la adult. Etiologii posibile includ şi
cardiomiopatiile restrictive (de exemplu amiloidoza,
hemocromatoza şi fibroza endomiocardică), tumorile
cardiace şi pericardita constrictivă. Şi alte boli cardiace
cum ar fi prolapsul valvular mitral cu sau fără regurgitare
mitrală, calcificarea inelului mitral, cordul pulmonar
şi dilataţia idiopatică a AD, au fost asociate cu o
incidenţă crescută a FA. FA este frecvent întâlnită la
pacienţii cu sindromul de apnee în somn, la care însă, nu
se ştie dacă artimia este determinată de hipoxie, o altă
anomalie biochimică, modificări ale dinamicii pulmonare
sau factori ţinând de AD, modificări ale tonusului
vegetativ sau de către hipertensiunea sistemică.
5. FA familială
FA familială, definită drept FA izolată ce apare la
membrii unei familii, este mai frecventă decât se credea
anterior, dar trebuie deosebită de FA secundară altor
boli genetice, cum ar fi cardiomiopatiile familiale. Riscul
de a dezvolta FA este mai mare la descendenţi provenind
din părinţi cu FA, ceea ce sugerează o suscep-