Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Figura 10. Managementul farmacologic al pacientilor cu fibrilatie atriala (FA) persistenta recurenta<br />
sau permanenta. *Vezi figura 9. Initierea terapiei medicamentoase inaintea cardioversiei pentru<br />
reducerea probabilitatii recurentelor precoce ale FA.<br />
FA persistenta<br />
recurenta<br />
FA permanenta<br />
Simptome usoare sau<br />
fara simptome<br />
FA cu<br />
simptome severe<br />
Anticoagulare si controlul<br />
freventei daca sunt necesare<br />
Anticoagulare si<br />
controlul frecventei<br />
daca sunt necesare<br />
Anticoagulare si<br />
controlul frecventei<br />
Terapie AAR<br />
Conversie electrice daca<br />
este necesara<br />
Daca este neecsara continuarea<br />
anticoagularii si terapiei<br />
pentru mentinerea ritmului sinusal<br />
In FA recurenta sever simptomatica<br />
dupa absenta raspunsului<br />
sau necesarul a mai mult de 1AAR este<br />
considerata ablatia si controlul frecventei<br />
Şocul iniţial de 200 J este recomandat şi când se<br />
folosesc unde bifazice, mai ales atunci când se doreşte<br />
conversia unei fibrilaţii de lungă durată. 263<br />
Conversia electrică a fibrilaţiei atriale se poate face<br />
şi la pacienţii cu stimulatoare cardiace sau defibrilatoare<br />
implantabile, cu anumite precauţii. Stimulatoarele şi<br />
defibrilatoarele implantabile sunt proiectate astfel încât<br />
să fie protejate de descărcările electrice externe, însă<br />
datele programate pot fi modificate de şocurile externe.<br />
Curentul electric condus prin electrozii implantaţi poate<br />
provoca leziuni endocardice cu creşterea temporară sau<br />
permanentă a pragului de stimulare şi lipsa capturii<br />
ventriculare. Pentru a asigura o funcţionare normală a<br />
dispozitivelor implantabile, acestea trebuie interogate şi,<br />
dacă este cazul, reprogramate înainte şi după conversia<br />
electrică.<br />
b. Riscurile şi complicaţiile conversiei<br />
electrice a fibrilaţiei atriale<br />
Riscurile conversiei electrice sunt trombembolismul<br />
şi aritmiile. Accidentele embolice au fost raportate la<br />
1% - 7% din pacienţii la care nu a fost administrată<br />
anticoagulare profilactică înaintea cardioversiei. 264,265<br />
Terapia antitrombotică profilactică este prezentată in<br />
secţiunea VII.B.5.c, Terapia farmacologică ajduvantă<br />
conversiei electrice.<br />
c. Terapia farmacologică adjuvantă<br />
conversiei electrice<br />
Deşi majoritatea recurenţelor fibrilaţiei atriale apar<br />
în prima lună după conversia electrică, cercetările<br />
efectuate cu conversie atrială internă 270 şi studiile<br />
postconversie cu şocuri transtoracice 271 au arătat că<br />
există mai multe tipuri de recurenţă a fibrilaţiei atriale.<br />
(Figura 7) Uneori, după şocul electric extern nu apare<br />
nicio bătaie sinusală sau ectopică, din cauza unui prag<br />
de defibrilare atrială crescut. Alteori, fibrilaţia atrială<br />
reapare după o perioadă de câteva minute de ritm<br />
sinusal 272 şi recurenţa după cardioversie durează zile sau<br />
săptamâni. 271 Eşecul total al şocului electric extern şi<br />
recurenţa imediată apar la aproximativ 25% din<br />
pacienţi, iar recurenţele subacute apar într-un procent<br />
egal în aproximativ 2 săptămâni. 273<br />
Restabilirea şi menţinerea ritmului sinusal sunt mai<br />
puţin probabile la pacienţii cu o durată a fibrilaţiei<br />
atriale mai mare de un an decât la cei cu debut recent.<br />
Succesul imediat al conversiei electrice variază între<br />
70% şi 90% în datele din literatură. 262,274-276 Această<br />
variaţie ar putea fi explicată de diferenţele între<br />
caracteristicile pacienţilor incluşi şi tipul undelor<br />
folosite, dar depinde şi de definiţia succesului,<br />
rezultatele fiind evaluate la intervale de minute sau zile.<br />
Ritmul sinusal poate fi restabilit la mare parte din<br />
pacienţi, dar rata recurenţelor este mare fără medicaţie<br />
antiaritmică. Adăugarea medicaţiei antiarimice la conversia<br />
electrică creşte şansele de succes (prin scăderea<br />
pragului de conversie) şi contribuie la preveniea recurenţelor.<br />
<strong>Med</strong>icaţia antiaritmică poate fi iniţiată în ambulator<br />
sau în spital înaintea cardioversiei. Riscurile<br />
tratamentului farmacologic sunt: creşterea paradoxală a<br />
pragului de defibrilare (flecainida 277 ), creşterea frecvenţei<br />
ventriculare atunci când antiaritmicele de clasă<br />
IA sau IC sunt administrate fără blocante ale nodului<br />
AV, 256,257,278,279 şi inducerea aritmiilor ventriculare (Tabelul<br />
17). Pacienţii cu fibrilaţie atrială de scurtă durată,<br />
fără o altă boală cardiacă de fond, sunt mai putin<br />
predispuşi la recurenţe precoce decât cei cu afectare<br />
cardiacă şi cu aritmie de durată mai lungă. Aceştia din<br />
42
Change language