Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie ţii nediabetici, cu indicaţii similare pentru testul de efort, teste imagistice de perfuzie miocardică şi coronarografie. Cum bolile cardiovasculare sunt responsabile de 80% din decesele la pacienţii cu diabet zaharat 645 , diagnosticul şi tratamentul agresiv ar trebui efectuat precoce la această populaţie. Strategiile curente pentru optimizarea îngrijirii pacienţilor diabetici includ eforturi viguroase de a obţine un control bun al glicemiei şi a altor factori de risc cum ar fi: dislipidemia, boala renală, obezitatea şi fumatul. Menţinerea nivelului glicemiei la valori aproape de normal este protectivă pe termen lung la pacienţii diabetici şi reduce substanţial complicaţiile şi mortalitatea atât în diabetul de tip 1 cât şi în cel de tip 2 645-648 . Terapia convenţională pentru boala coronariană cu nitraţi, beta-blocante, blocante de canale de calciu, statine, anti-plachetare şi proceduri de revascularizare au indicaţii similare la pacientul diabetic şi non-diabetic. În plus, IEC sunt indicaţi la pacienţii diabetici cu boală vasculară dovedită 253 . Meritele PCI şi CABG la pacienţii diabetici sunt discutate la secţiunea de revascularizare. Din nefericire, perturbările metabolice în diabetul zaharat duc la o progresie continuă a aterosclerozei ducând la o boală cardiovasculară cu afectare multivasculară şi restenoză 649,650 . Astfel, după succesul procedurilor invazive, un management bun al factorilor de risc cardiovascular şi un control bun al glicemiei sunt esenţiale pentru rezultate pe termen lung 638 . Vârstnici După vârsta de 75 de ani este o prevalenţă egală a bolii cardiovasculare la bărbaţi şi femei 651 . Cel mai frecvent această boală este difuză şi severă. Stenoza trunchiului arterei coronare şi boala trivasculară au o prevalenţă mai mare la vârstici, ca şi disfuncţia VS. Evaluarea durerilor precordiale la vârstnici poate fi dificilă datorită discomfortului toracic, dispneei şi comorbidităţilor care mimează angina pectorală. Reducerea nivelului de activitate şi aprecierea mai slabă a simptomelor de ischemie avansează cu vârsta 652 . În multe studii, incluzând bărbaţi şi femei peste 65 de ani, cei cu simptome atipice şi angina tipică s-a demonstrat că ar avea rate similare de mortalitate la trei ani 20 . Toleranţa la efort pune probleme adiţionale la vârstnici. Capacitatea funcţională este adesea compromisă de slăbiciunea musculară şi deconditionare. Mai multă atenţie ar trebui acordată mişcării fizice şi mai puţin modificării protocoalelor. Aritmia apare mai frecvent, apariţia ei crescând odată cu vârsta 653 . Interpretarea testului de efort la bătrâni diferă faţă de tineri. Este o prevalenţă mai mare a rezultatelor fals negative 654 . Rezultatele fals positive sunt de asemenea frecvente datorită prevalenţei crescute ale unor boli cum ar fi: hipertrofie VS secundară bolilor valvulare, hipertensiunii şi tulburări de conducere. În pofida acestor diferenţe, testul de efort rămâne important la vârstnici. The Task Force crede că testul EKG de efort ar trebui să fie testul iniţial în evaluarea pacienţilor vârstnici suspectaţi de boala coronariană doar dacă pacientul nu poate efectua exercitiul fizic, caz în care se va indica un test imagistic de stress. Este important să subliniem că pacienţii vârstnici cu ischemie moderat severă la testele non-invazive ar trebui să aibă un acces similar la coronarografie ca şi pacienţii tineri. De notat că diagnosticarea arteriografică creşte uşor riscul (în comparaţie cu pacienţii tineri) la pacienţii vârstnici cu evaluare electivă 243 . Oricum, vârsta peste 75 de ani este un important predictor pentru nefropatia de contrast 655 . Tratamentul medicamentos este mai compex la vârstnici. Modificările biodisponibilităţii, eliminării şi sensibilităţii conduc la concluzia că modificarea dozelor este esenţială când se prescriu medicamente active cardiovascular la pacienţii vârstinici 656 . Mai multe probleme care ar trebui luate în discuţie la vârstnici includ riscul de interacţiuni medicamentoase, polipragmazia şi probleme de complianţă. Totuşi, la aceşti pacienţi medicaţia anti-anginoasă este eficientă în reducerea simptomelor şi statinele îmbunătăţesc prognosticul 438 , ca şi la pacienţii tineri. Considerând atât simptomele cât şi prognosticul, vârstnicii au aceleaşi beneficii în urma tratamentului medicamentos, angioplastie şi chirurgie de by-pass ca şi pacienţii tineri 657-659 . Angina cronică refractară <strong>Med</strong>icamentele şi procedurile de revascularizare, CABG şi PCI pot controla boala ischemică la majoritatea pacienţilor. Rămâne o parte a pacienţilor cu angină pectorală, în pofida diferitelor forme de tratament convenţional. Este o ironie că prelungirea vieţii datorată îmbunătăţirii îngrijirii cardiovasculare şi a tratamentului este responsabilă de creşterea numărului de pacienţi cu boală coronară ischemică în stadiu terminal. Problema anginei cronice refractare a fost preluată într-un articol din the <strong>ESC</strong> Joint Study Group on the Treatment of Refractory Angina, publicat în 2002. 660 Angina cronică refractară poate fi definită ca un diagnostic clinic bazat pe prezenţa simptomelor de angină stabilă, datorită ischemiei care nu poate fi controlată de combinaţia dintre terapie medicamentoasă, chirurgie de by-pass şi intervenţii percutanate. Cauzele non-cardiace ale durerii retrosternale ar trebui excluse şi o consultaţie psihiatrică poate fi luată în considerare. În acord cu datele din the Joint Study Group nu avem date exacte despre frecvenţa şi apariţia anginei refractare. Un studiu din Suedia al pacienţilor coronarografiaţi datorită anginei pectorale stabile realizat între 1994 – 1995 a arătat că aproape 10% din pacienţi au fost respinşi sau nu au primit indicaţii de revascularizare în pofida simptomelor severe. 661-662 Cele mai frecvente motive pentru care revascularizarea nu a fost efectuată sunt: 1. anatomie nepretabială 2. unul sau mai multe grafturi anterioare şi/sau proceduri PTCA 3. lipsa existenţei grafturilor 4. boli extracardiace care cresc morbiditatea şi mortalitatea perioperatorie 5. vârsta avansată frecvent în combinaţie cu aceşti factori. Angina cronică refractară necesită optimizarea tratamentului medical utilizând diferite medicamente în doza maximă tolerată. Această problemă este pe larg discutată în documentul original al studiului the Joint Study Group. În ultimii cinci ani noi modalităţi de explorare şi noi concepte terapeutice sunt în curs de evaluare, deşi nu toate au avut 49
Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie succes: tehnicile de neuromodulare (stimularea electrică nervoasă transcutanată şi stimularea spinală), anestezia toracică epidurală, simpatectomia toracică endoscopică, inhibarea ganglionului stelat, revascularizare transmiocardică sau cu laser, angiogeneza, contrapulsaţie externă, transplant cardiac şi medicamente care modulează metabolismul. Stimularea electrică transcutanată şi stimularea spinală sunt metode folosite în câteva centre pentru managemetul anginei refractare cu efecte pozitive asupra simptomatologiei şi a profilului efectelor secundare. 663-665 Aceste tehnici au un efect analgezic favorabil, chiar şi fără a aduce îmbunătăţiri asupra ischemiei miocardice. O creştere semnificativă a toleranţei la efort a fost observată. Numărul de rapoarte publicate şi de pacienţi înrolaţi în trialurile clinice este mic şi efectele pe termen lung ale acestor tehnici este necunoscut. Contrapulsaţia externă este tehnica non-farmacologică interesantă care este larg investigată în SUA. Două registre multicentrice evaluează siguranţa şi eficienţa contrapulsaţiei externe. 666-668 Tehnica este foarte bine tolerată când este folosită pe o perioadă de 35 de ore de contrapulsaţie activă pe o perioadă de 4–7 săptămâni. Simptomele anginei au fost îmbunătăţite la 75 – 80% din pacienţi. Revascularizarea transmiocardică a fost comparată cu terapia medicamentoasă în mai multe studii. În unul din studii (275 pacienţi cu angină clasa IV CCS), 76% din pacienţi cu revasculare transmiocardică şi-au imbunătăţit clasa funcţională cu două clase după un an de urmărire, în comparaţie cu 32% (P
Page 1 and 2:
Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4:
Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6:
majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8:
la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10:
Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12:
ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14:
Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16:
(19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18:
2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20:
eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22:
versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24:
Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26:
utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28:
FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30:
Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32:
Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34:
Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36:
sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38:
Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40:
valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42:
Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44:
Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46:
8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48:
mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50:
pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52:
creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54:
special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56:
A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58:
terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60:
Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62:
Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64:
Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66:
10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68:
complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70: nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72: 223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 119: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 139 and 140: Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142: A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144: Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146: Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148: Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150: onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152: Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154: A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156: 2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158: tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160: Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162: Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164: Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166: Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168: Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170: Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?