Ghidurile ESC - Media Med Publicis

unei afectări cardiace avansate şi pot sau nu să prevestească
o deterioare importantă a prognosticului. 392
7.6.2. Tratamentul
Primul pas în furtuna TV este identificarea şi corectarea
factorilor declaşantori, incluzând medicamente,
tulburări electrolitice, ischemia miocardică acută (vezi
secţiunea 13.5 şi 13.6). În cazul şocurilor frecvente ale
ICD electrocardiogramele şi programarea trebuie revăzute
pentru a stabili dacă se indică reprogramarea defibrilatorului.
393,394
Betablocantele intravenos trebuie considerate în
furtuna TV poliformă fiind singura terapie mai eficientă.
Revascularizarea de urgenţă poate fi necesară. Este
foarte important să înţelegem substratul aritmiei, pentru
că odată diagnosticul stabilit tratamentul ţintit poate fi
posibil. De exemplu în sindromul Brugada chinidina sau
isoproterenolul pot opri aritmiile incesante. 139,395 În
ischemia acută, amiodarona intravenos pare să fie mai
eficientă decât alte antiaritmice. 396
Contrapulsaţia intraaortică cu balon poate fi
încercată. Pacing poate fi util în special dacă debutul
tahicardiei este dependent de pauze. Alte terapii potenţiale
includ ablaţia 397 sau anestezia generală. 398 Poate fi
încercată alternativa autonomică cu modularea măduvei
spinării.
Furtuna TV monoformă poate fi tratată cu antiaritmice
intravenos (ex, amiodarona, procainomida) pentru
a scădea frecvenţa ventriculară, dar acestea pot agrava
tahicardia prin promovarea episoadelor frecvente sau
incesante. Ablaţia poate fi eficientă. Implantarea de
defibrilator poate fi necesară eventual.
8. Aritmiile ventriculare şi moartea
subită cardiacă legate de patologie
specifică
8.1. Disfuncţia ventriculară stângă
postinfarct miocardic
Recomandări
Clasa I
1. Trebuie tratată agresiv insuficienţa cardiacă care
poate apare la unii pacienţi cu disfuncţie ventriculară
stângă post-IM şi tahiaritmii ventriculare
(nivel de dovezi: C)
2. Tratament agresiv al ishemiei miocardice care
poate fi prezentă la unii pacienţi cu tahiaritmii
ventriculare. (nivel de dovezi: C)
3. Revascularizarea coronariană este indicată în
vederea reducerii riscului de MSC la pacienţii cu
fibrilaţie ventriculară, când există dovezi documentate,
directe, clare că ischemia acută miocardică
a precedat imediat debutul fibrilaţiei ventriculare.
(nivel de dovezi: B)
4. Dacă revascularizarea coronariană nu poate fi
efectuată şi există dovezi ale unui IM şi disfuncţie
ventricualară stângă semmnificativă, prima
terapie a pacienţilor resuscitabili pentru FV
trebuie să fie ICD la pacienţii care primesc terapie
medicală optimă şi care au o speranţă de
viaţă rezonabilă, cu un status funcţional bun
pentru mai mult de 1 an. (nivel de dovezi: A)
5. Impantarea de defibrilator este recomandată
pentru prevenţia primară pentru a reduce mortalitatea
totală prin reducerea MSC la pacienţii cu
disfuncţie ventriculară stângă post-IM care sunt
la cel puţin 40 zile post IM, au FE ≤30%-40%,
sunt în clasă NYHA II sau III, primesc terapie
optimă medicamentoasă şi au speranţă rezonabilă
de supravieţuire cu un status funcţional bun
pentru cel puţin 1 an. (nivel de dovezi: A) (vezi
secţiunea 1.2)
6. ICD este terapia eficientă pentru reducererea
mortalităţii prin reducerea MSC la pacienţii cu
disfuncţie ventriculară stângă post-IM, care se
prezintă cu TV susţinută instabilă hemodinamic,
sub terapie medicamentoasă cronică optimă, şi
care au speranţă de viaţă rezonabilă, cu un status
funcţional bun pentru cel puţin 1 an. (nivel de
dovezi: A)
Clasa IIa
1. Implantarea unui ICD este rezonabilă la
pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
post-IM, la cel puţin 40 de zile postinfarct,
care au FE ≤30%-35%, în clasa funcţională
NYHA I, cu terapie medicamentoasă optimă
şi care au speranţă de viaţă rezonabilă, cu un
status funcţional bun pentru cel puţin 1 an.
(nivel de dovezi: B) (vezi secţiunea 1.2)
2. Amiodarona, adesea în combinaţie cu betablocantele,
poate fi utilă la pacienţii cu disfuncţie
ventriculară stângă post-IM, cu simptome
date de TV neresponsivă la agenţii
betablocanţi. (nivel de dovezi: B)
3. Sotalolul se poate administra pentru reducerea
simptomelor induse de TV pentru
pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
post-IM, care nu răspund la agenţii betablocanţi.
(nivel de dovezi: C)
4. Terapiile asociate defibrilatorului implantabil,
incluzând ablaţia prin radiofrecvenţă sau
rezecţie chirurgicală şi terapia medicamentoasă
cu agenţi ca amiodarona sau sotalolul
sunt rezonabile pentru îmbunătăţirea simptomatologiei
dată de episoadele frecvente de
TV susţinută sau fibrilaţie ventriculară la
pacienţii cu disfuncţie ventriculară stângă
post-IM. (nivel de dovezi: C)
5. Amiodarona este recomandată pentru reducerea
simptomelor date de TV recurente
stabile hemodinamic la pacienţii cu disfuncţie
ventriculară stângă post IMA la care nu
se poate sau refuză implantarea unui defibrilator.
(nivel de dovezi: C)
6. Implantarea de defibrilator este rezonabilă
pentru tratamentul TV recurente la pacienţii
post-IM cu funcţie ventriculară normală sau
aproape normală şi care au speranţă de viaţă
rezonabilă, cu un status funcţional bun
pentru cel puţin 1 an. (nivel de dovezi: C)
Clasa IIb
1. Ablaţia curativă prin radiofrecvenţă sau amiodarona
pot fi utilizate în locul terapiei cu
31