Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie
zentă şi care pot influenţa prognosticul, incluzând activitatea
fizică, fumat, obiceiuri alimentare. Recomandările
celui de al treilea “Joint European Societies Task Force 250
on Cardiovascular Disease Prevention in Clinical Practice”
trebuie urmărite.
Tratamentul atacului acut
Pacienţii trebuie sfătuiţi să oprească rapid activitatea
care a declanşat angina şi să rămână în repaus, şi să fie
informaţi privind administrarea nitroglicerinei sublingual
pentru remiterea acută a simptomelor. Este util de a
preveni pacientul despre nevoia de a se proteja de hipotensiunea
potenţială aşezându-se, în special la primele
administrări ale nitroglicerinei, şi de celelalte efecte
adverse cum ar fi cefaleea. Trebuie încurajată utilizarea
nitroglicerinei în prevenirea episoadelor previzibile de
angină ca urmare a efortului fizic. Pacienţii trebuie informaţi
despre necesitatea de a apela la ajutorul medical
calificat dacă angina persistă >10-20 min după repaus
şi/sau nu răspunde la nitraţi sublingual.
Toate măsurile de prevenţie farmacologică şi nonfarmacologică
descrise în acest document se aplică în
mod similar femeilor şi bărbaţilor, 349 chiar dacă există o
documentaţie mai redusă privind beneficiul la sănătate al
femeilor comparativ cu cel al bărbaţilor cu angină pectorală
stabilă iar prezentarea clinică a bolii poate diferi în
funcţie de sex. Factorii de risc, prezentarea clinică şi nivelul
riscului pentru complicaţii cardiovasculare serioase
trebuie să determine nevoia de intervenţie preventivă sau
terapeutică şi nu diferenţele de sex. Recomandărire privind
terapia de substituţie hormonală s-au schimbat şi
sunt comentate mai jos.
Fumatul
Fumatul de tigarete trebuie descurajat puternic, având
în vedere că există dovezi că este cel mai important factor
de risc reversibil în geneza bolii coronariene la mulţi
pacienţi. 350,351 Oprirea fumatului îmbunătăteşte substanţial
atât simptomele cât şi prognosticul. Pacienţii necesită
frecvent ajutor special pentru a renunţa la această dependenţă,
şi terapia de substituţie cu nicotină s-a dovedit
eficientă şi sigură în susţinerea pacienţilor cu BCI care
vor să abandoneze fumatul. 352-355
Dieta şi alcoolul
Intervenţiile legate de dietă sunt eficiente în prevenţia
evenimentelor la pacienţii cu BCI dovedită, atunci când
sunt corect implementate. 1 Anumite tipuri de alimente
sunt încurajate cum ar fi fructele, legumele, cerealele produsele
din cereale, produsele lactate, peşte, carne slabă,
multe din ele componente majore ale dietei Mediteraneene.
Pacienţii trebuie încurajaţi să adopte dieta “Mediteraneeană”
cuprinzând în principal legume, fructe, peşte şi
carne de pasăre. Intensitatea schimbărilor necesare din
dietă pot fi ghidate de nivelul LDL- colesterolului şi a
altor modificări ale profilului lipidic. 356 Cei care sunt
supraponderali trebuie să urmeze o dietă de reducere a
greutăţii.
Alcoolul consumat cu moderaţie poate fi benefic, 357
dar consumul excesiv este dăunator, în special la pacienţii
cu hipertensiune sau insuficienţă cardiacă. Este dificil de
formulat recomandări de sănătate publică privind limita
de siguranţă, dar consumul moderat de alcool nu trebuie
descurajat. 1,358-360
Acizii Graşi 3-Omega
Uleiul de peşte bogat în acizi graşi 3-omega (acizii
graşi n-3 polinesaturaţi) este util în reducerea hipertrigliceridemiei,
şi în trialul GISSI-Prevenzione administrarea
unei capsule de ulei de peşte (Omacor) zilnic a
redus riscul de moarte subită la pacienţii (85% bărbaţi)
cu IM recent. 361 O analiză ulterioară detaliată a trialului
GISSI-Prevenzione 362 a arătat o reducere precoce a a
decesului cardiovascular dependent de reducerea numărului
de morţi subite. Efectul a fost atribuit acţiunii antiaritmice
a suplimentării cu acizi graşi 3-omega, 362 în
acord cu datele experimentale anterioare. 362 O meta-analiză
a suplimentării cu acizi graşi 3-omega 363 a confirmat
efectul asupra morţii subite şi a arătat o reducere a
mortalităţii, dar a concluzionat că o reducere importantă
a riscului cu această terapie poate fi aşteptată doar la
pacienţii cu risc înalt, cum ar fi cei cu IM recent. O
meta-analiză mai recentă a efectului terapiilor hipolipemiante
asupra mortalităţii a confirmat, de asemenea,
efectul benefic al acizilor graşi n-3 în prevenţia secundară.
364 Rareori pacienţii cu angină stabilă fără factori de
risc înalti trebuie consideraţi pentru suplimentarea cu
acizi graşi 3-omega. Intervenţiile de suplimentare a
dietei cu peşte, măcar o dată pe săptămână, pot fi mai
larg recomandate. 365,366
Vitamine şi antioxidante
Suplimentarea dietei cu vitamine nu s-a dovedit a
reduce riscul la pacienţii cu BCI. În contradicţie cu datele
mai sus menţionate privind modificările dietei, câteva
studii mari au eşuat în a găsi beneficii ale suplimentării
farmacologice cu vitamine antioxidante. 367-369
Hipertensiune, diabet, şi alte afecţiuni
Afecţiunile concomitente trebuie tratate corespunzător.
O atenţie particulară trebuie acordată controlului
tensiunii arteriale, diabetului zaharat şi a altor elemente
componente ale sindromului metabolic, care cresc riscul
progresiei bolii coronariene. În mod particular, raportul
Task Force privind prevenţia BCI 250 sugerează considerarea
unui prag mai scăzut pentru instituirea tratamentului
farmacologic pentru hipertensiune (130/85) la
pacienţii cu BCI instalată (ceea ce ar include pacienţii cu
angină şi confirmare non-invazivă sau invazivă a bolii
coronariene). Pacienţii cu diabet zaharat concomitent
sau/şi boala renală trebuie să fie trataţi având ca ţintă o
tensiune arterială