Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie diastolice izolate în termen de tratament sau prognostic sunt mai puţin clar definite. Funcţia diastolică se poate îmbunătăţi în urma tratamentului antiischemic. Totuşi, tratarea disfuncţiei diastolice ca prima ţintă de tratament în angina stabilă nu este încă verificată. Nu există nici o indicaţie pentru folosirea repetată, regulată a ecocardiografiei de repaus la pacienţi cu angină stabilă necomplicată în absenţa modificării stării clinice. Deşi beneficiile diagnostice ale evaluării structurii şi funcţiei cardiace la pacienţii cu angină sunt concentrate în subgrupuri specifice, estimarea funcţiei ventriculare este extrem de importantă în stratificarea riscului, caz în care ecografia cardiacă (sau metode alternative pentru evaluarea funcţiei ventriculare) au indicaţii mult mai lărgite. Recomandările pentru folosirea ecocardiografiei ca evaluare iniţială de diagnostic pentru angină Clasa I 1. Pacienţi cu auscultaţie anormală sugestivă de boală cardiacă valvulară sau cardiomiopatie hipertrofică (nivel de evidenţă B) 2. Pacienţi suspectaţi de insuficienţă cardiacă (nivel de evidenţă B) 3. Pacienţi cu infact miocardic în antecedente (nivel de evidenţă B) 4. Pacienţi cu bloc major de ram stâng, unde Q sau alte modificări ECG patologice, inclusiv hipertrofie ventriculară stângă (nivel de evidenţă C) Monitorizarea ECG ambulatorie Monitorizarea ECG ambulatorie (Holter) poate evidenţia ischemia miocardică în timpul activităţilor normale „zilnice”, dar rar aduce informaţii diagnostice mai importante la pacienţii cu angină cronică stabilă comparativ cu testul de efort. Ischemia silenţioasă detectată ambulator a fost dovedită a fi predictor de evenimente coronariene adverse şi există dovezi contradictorii în ceea ce priveşte faptul că supresia ischemiei silenţioase la pacienţii cu angină stabilă îmbunătăţeşte prognosticul. Semnificaţia ischemiei silenţioase în acest context este diferită de cel din angina instabilă, unde s-a demonstrat că ischemia silenţioasă recurentă este predictivă pentru un eveniment coronarian advers. Studiile prognostice în angina stabilă identifică ischemia silenţioasă în timpul monitorizării ambulatorii ca un marker de evenimente clinice severe (infarct miocardic fatal şi non-fatal) doar la pacienţii atent selectaţi cu ischemie detectabilă la testul de efort, şi există puţine dovezi pentru a susţine folosirea ei de rutină ca unealtă de prognostic în evaluarea clinică. Monitorizarea ambulatorie poate avea un rol la pacienţii la care este suspectată angina vasospastică. În sfârşit, la pacienţii cu angină stabilă suspectaţi de aritmii majore, monitorizarea Holter este o metodă importantă de diagnostic al acestor aritmii. Monitorizarea ECG ambulatorie repetată ca metodă de evaluare a pacienţilor cu angină cronică stabilă nu este recomandată. 1. Recomandări pentru monitorizarea ECG ambulatorie pentru evaluarea diagnostică iniţială a anginei Clasa I 1. Angina cu aritmie suspectată (nivel de evidenţă B) Clasa IIa 1. Suspectarea anginei vasospastice (nivel de evidenţă C) Tehnicile non-invazive pentru evaluarea calcificărilor coronariene şi anatomia coronariană Tomografia computerizată. Deşi rezoluţia spaţială şi artefactele date de mişcare au reprezentat de mult timp factori limitatori în tomografia computerizată (TC) pentru imagistica cardiacă, au fost făcute progrese considerabile tehnologice în ultimii ani pentru a depăşi aceste limite. Au fost dezvoltate două modalităţi de imagistică TC pentru îmbunătăţirea rezoluţiei spaţiale şi temporale: TC ultra-rapidă sau cu undă de electroni (electron beam CT - EBCT) şi multi-detectorul sau multi-slice TC (MDTC). Ele au fost însoţite de progrese în procesarea software pentru a facilita interpretarea imaginilor achiziţionate. Ambele tehnici au fost validate ca fiind eficiente în detectarea calcificărilor pe coronare şi cuantificarea extensiei calcificărilor coronariene. Scorul Agatston, cel mai folosit, este bazat pe aria şi densitatea plăcilor calcificate. Este calculat de un soft specific şi este folosit pentru a cuantifica extensia calcificărilor coronariene. Calciul este depozitat în plăcile aterosclerotice din arterele coronare. Calcificările coronariene cresc cu vârsta şi au fost dezvoltate nomograme pentru a facilita interpretarea scorurilor de calciu raportat la valorile aşteptate pentru o anumită vârstă şi un anumit sex. Extensia calcificărilor coronariene se corelează mult mai intens cu încărcătura plăcii decât localizarea şi severitatea stenozelor. Astfel, în studiile populaţionale, detectarea calciului coronarian poate identifica pacienţii aflaţi la risc înalt de boală coronariană semnificativă, dar evaluarea calcificării coronariene nu este recomandată de rutină pentru pacienţii cu angină cronică stabilă. Timpii de achiziţie a imaginilor şi rezoluţia pentru EBCT şi MDCT au fost scurtaţi într-atât încât arteriografia coronariană CT poate fi efectuată prin injectarea intravenoasă a agenţilor de contrast. MDTC sau TC multi-slice par să fie cele mai promiţătoare tehnici în termeni de imagistică non-invazivă coronariană, cu studii preliminare aratând o definire excelentă şi posibilitatea examinării peretelui arterial şi a caracteristicilor plăcii. Sensibilitatea şi specificitatea (segmentspecifice) a angiografiei CT pentru detectarea bolii coronariene a fost raportată ca fiind 95 şi, respectiv, 98%, folosind scann-ere CT de 16 slide-uri. Studii folosind un scanning detector cu 64 de slide-uri au determinat sensibilităţi şi specificităţi de 90-94% şi, respectiv, de 95-97%, şi, important, o valoare predictivă negativă de 93-99%. Arteriografia CT non-invazivă este extrem de promiţătoare pentru perspectiva evaluării diagnostice a bolii coronariene. Utilizarea optimală a acestei tehnologii rapid progresive va implica ambele discipline, cardiologică cât şi radiologică, cea cardiologică fiind implicată în selecţia pacienţilor care nece- 15
Ghiduri ale Societatii Europene de Cardiologie sită investigarea prin această metodă şi managementul adecvat în funcţie de rezultate. În prezent, deşi acurateţea diagnostică a acestei tehnici a fost confirmată, utilitatea prognostică şi locul exact în ierarhia investigaţiilor în angina stabilă nu a fost încă complet definit. O sugestie pentru folosirea ei ar fi la pacienţii cu o probabilitate pre-test de boala scăzută (
Page 1 and 2:
Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4:
Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6:
majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8:
la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10:
Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12:
ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14:
Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16:
(19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18:
2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20:
eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22:
versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24:
Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26:
utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28:
FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30:
Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32:
Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34:
Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36: sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38: Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40: valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42: Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44: Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46: 8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48: mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50: pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52: creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54: special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56: A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58: terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60: Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62: Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64: Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66: 10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68: complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70: nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72: 223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 85: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 137 and 138:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210:
însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?