Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Create successful ePaper yourself
Turn your PDF publications into a flip-book with our unique Google optimized e-Paper software.
Clasa I<br />
(1) Pentru pacienţii cu FA de mai mult de 48 ore<br />
sau atunci când vechimea FA nu este cunoscută,<br />
anticoagularea orală (INR între 2,0 şi 3,0)<br />
este recomandată pentru cel puţin 3 săptămâni<br />
înainte şi 4 săptămâni după conversie, indiferent<br />
de metoda folosită pentru aceasta (electrică<br />
sau farmacologică). (Nivel de evidenţă B)<br />
(2) La pacienţii cu FA de mai mult de 48 ore care<br />
necesită conversie imediată datorită instabilităţii<br />
hemodinamice, heparina trebuie administrată<br />
concomitent (dacă nu există contraindicaţii),<br />
iniţial în bolus urmat de o perfuzie<br />
continuă în doză ajustată pentru a menţine<br />
timpul de tromboplastină parţial activată de<br />
1,5-2 ori mai mare decât normalul. Ulterior,<br />
anticoagularea orală (INR între 2,0 şi 3,0)<br />
trebuie menţinută pentru cel puţin 4 săptămâni,<br />
în acelaşi mod ca şi pentru pacienţii convertiţi<br />
electiv. Există puţine date care să susţină folosirea<br />
heparinei cu greutate moleculară mică<br />
pentru aceasta indicaţie. (Nivel de evidenţă C)<br />
(3) La pacienţii cu FA cu durată mai mică de 24 de<br />
ore care asociază instabilitate hemodinamică<br />
(angină pectorală, infarct miocardic, şoc sau<br />
edem pulmonar) conversia trebuie efectuată<br />
imediat, fără iniţierea anticoagulării. (Nivel de<br />
evidenţă C)<br />
Clasa IIa<br />
(1) În primele 48 de ore dupa apariţia FA nevoia<br />
de anticoagulare înainte şi după conversie<br />
poate fi evaluată în funcţie de riscul individual<br />
de tromboembolie al pacientului. (Nivel de evidenţă<br />
C)<br />
(2) Ca şi alternativă la anticoagulare înaintea conversiei<br />
FA, este raţional să se efectueze o ecocardiografie<br />
transesofagiană (ETE) în căutarea<br />
trombilor la nivelul atriului stâng (AS) sau a<br />
urechiuşei stângi (US). (Nivel de evidenţă B)<br />
(2a) La pacienţii la care nu se indentifică tromb, este<br />
recomandată conversia imediat după anticoagulare<br />
cu heparină nefracţionată (iniţiată cu<br />
bolus intravenos după care perfuzie continuă în<br />
doză ajustată pentru menţinerea aPTT între 1,5<br />
şi 2 ori valoarea de referinţă, perfuzie menţinută<br />
până la stabilirea unei anticoagulări orale adecvate<br />
cu un antagonist de vitamină K (de ex.<br />
warfarină) controlată, cu un INR mai mare sau<br />
egal cu 2,0). (Nivel de evidenţă B). Ulterior,<br />
anticoagularea orală (INR între 2,0 şi 3,0) se<br />
continuă pentru o perioadă de cel puţin 4 săptămâni,<br />
la fel ca pentru pacienţii convertiţi electiv.<br />
(Nivel de evidenţă B). Există puţine date<br />
care să susţină folosirea heparinei cu greutate<br />
moleculară mică pentru aceasta indicaţie. (Nivel<br />
de evidenţă C)<br />
(2b) La pacienţii la care ETE identifică tromb este<br />
recomandabilă anticoagularea orală (INR între<br />
2,0 şi 3,0) pentru cel puţin 3 săptămâni înainte<br />
şi 4 săptămâni după restaurarea ritmului sinusal.<br />
Poate fi necesară o perioadă de anticoagulare<br />
chiar mai prelungită după o conversie<br />
reuşită datorită faptului că riscul de tromboembolie<br />
deseori se menţine ridicat în asemenea<br />
cazuri. (Nivel de evidenţă C)<br />
(3) La pacienţii cu flutter atrial care urmează a fi<br />
convertiţi anticoagularea poate fi folositoare în<br />
aceleaşi condiţii ca şi pentru pacienţii cu FA.<br />
(Nivel de evidenţă C)<br />
4. Menţinerea ritmului sinusal<br />
Clasa I<br />
Înainte de iniţierea terapiei antiaritmice se recomandă<br />
tratamentul factorilor precipitanţi şi a cauzelor reversibile.<br />
(Nivel de evidenţă C)<br />
Clasa IIa<br />
(1) Tratamentul farmacologic poate fi folositor la<br />
pacienţii cu FA pentru menţinerea ritmului<br />
sinusal şi prevenirea apariţiei tahicardiomiopatiei.<br />
(Nivel de evidenţă C)<br />
(2) Apariţia unor episoade de FA mai rare şi bine<br />
tolerate poate fi considerat un rezultat acceptabil<br />
pentru o medicaţie antiaritmică. (Nivel de<br />
evidenţă C)<br />
(3) Iniţierea tratamentului antiaritmic în afara spitalului<br />
este acceptabilă la pacienţii cu FA fără<br />
boală cardiacă atunci când medicamentul este<br />
bine tolerat. (Nivel de evidenţă C)<br />
(4) La pacienţii cu FA ”lone” fără boală cardiacă<br />
structurală, iniţierea propafenonei sau flecainidei<br />
în afara spitalului poate fi benefică la cei cu<br />
FA paroxistică care sunt în ritm sinusal în<br />
momentul în momentul iniţierii tratamentului.<br />
(Nivel de evidenţă B)<br />
(5) Sotalolul poate fi benefic la pacienţii nespitalizaţi,<br />
în ritm sinusal, fără boală cardiacă,<br />
predispuşi la la FA paroxistică, dacă intervalul<br />
QT de bază necorectat este mai mic de<br />
460msec, electroliţii serici sunt în limite normale<br />
şi pacientul nu are factori de risc pentru<br />
proaritmia asociată antiaritmicelor de clasă III.<br />
(Nivel de evidenţă C)<br />
(6) Ablaţia prin cateter este o alternativă acceptabilă<br />
la terapia farmacologică pentru prevenţia<br />
recurenţelor FA la pacienţii simptomatici cu<br />
atriu stâng normal sau puţin dilatat. (Nivel de<br />
evidenţă C)<br />
Clasa III<br />
(1) Terapia antiaritmică cu un anumit medicament<br />
în vederea menţinerii ritmului sinusal nu este<br />
recomandată la pacienţii care au factori de risc<br />
clar identificaţi pentru proaritmie cu respectivul<br />
drog. (Nivel de evidenţă A)<br />
(2) Terapia farmacologică pentru menţinerea ritmului<br />
sinusal nu este recomandată la pacienţii<br />
cu boală de nod sinusal avansată sau la cei cu<br />
disfuncţie de nod atroventricular (AV) cu