Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

Stop cardiac subit Moarte prin stop circulator neaşteptat, datorat de obicei unei aritmii, apărută în prima oră de la debutul simptomelor, la care intervenţia medicală (ex, defibrilare) este eficientă. (7) Clasificare electrocardiografică TV nesusţinută TV susţinută Tahicardie prin reintrare în ramură TV bidirecţională Torsada vârfurilor Trei sau mai multe bătăi successive, oprite spontan în maximum 30 s. TV este o aritmie cu trei sau mai multe bătăi successive, cu originea în ventricul, cu frecvenţa mai mare de 100 bpm (lungime a ciclului mai mică de 600 ms) Monomorfă TV nesusţinută cu o singură morfologie QRS. (7) Polimorfă TV nesusţinută cu morfologie QRS variabilă, cu lungimi de ciclu (7) între 600 şi 180 ms. TV cu durata mai mare de 30 s şi/sau care trebuie oprită datorită compromiterii circulaţiei chiar
Pattern-urile epidemiologice au implicaţii care ajută la îmbunătăţirea profilării riscului în funcţie de caracteristicile individuale ale subiecţilor şi a designului trialurilor clinice. 10 Tehnicile epidemiologice includ identificarea factorilor de risc clinici şi a stilului de viaţă care predispun la dezvoltarea bolii, măsurarea riscului în subgrupuri de pacienţi cu boală instalată şi domeniul nou apărut ale epidemiologiei genetice. 9,11 2.1. Aritmiile ventriculare 2.1.1. Bătăile premature ventriculare şi tahicardia ventriculară nesusţinută Formele izolate sau repetitive de BPV au fost studiate pentru rolul lor în predicţia riscului în câteva circumstanţe clinice diverse, inclusiv la subiecţi aparent sănătoşi comparativ cu cei cu boală diagnosticată, în evenimente cronice comparativ cu cele tranzitorii, la subiecţi inactivi versus cei supuşi stresului fizic. Implicaţiile epidemiologice variază în fiecare din aceste circumstanţe. 2.1.1.1. Bătăile premature ventriculare în absenţa bolii cardiace La indivizii presupuşi normali, prevalenţa estimată a BPV şi TVNS variază în funcţie de tehnica de înregistrare folosită şi sursa de date. BPV au fost înregistrate pe ECG standard la 0,8% din subiecţii dintr-o populaţie de militari sănătoşi, cu limite de la 0,5% sub 20 ani şi până la 2,2% la cei peste 50 ani. 12 Într-un studiu cu bărbaţi de vârstă medie cu sau fără boală cardiacă diagnosticată, monitorizarea timp de 6 ore a identificat o incidenţă de 62% a aritmiilor ventriculare asimptomatice, mai mult de jumătate fiind BPV izolate. 13 Incidenţa, frecvenţa şi complexitatea aritmiilor ventriculare au fost mai mari în prezenţa unei boli cardiace cunoscute sau suspectate ; nu s-a asociat risc de mortalitate la cei fără boală cardiacă structurală. 13,14 În contrast cu BPV şi episoadele de TVNS monomorfă, tahiaritmiile ventriculare polimorfe în absenţa bolii cardiace structurale sunt markeri de risc. 15 Multe episoade de TVNS polimorfă care apar la indivizi fără anomalii cardiace structurale evidente se datorează anomaliilor la nivel molecular, apar ca urmare a tulburărilor electrolitice sau sunt efecte adverse ale administrării de medicamente. În studiul epidemiologic din Tecumseh, Michigan, bătăile premature ventriculare la subiecţi cu cord normal nu au avut semnificaţie prognostică sub vârsta de 30 ani, dar la cei peste 30 ani, prezenţa BPV şi a paselor scurte de TVNS au influenţat riscul. 16 Studii mai recente dau informaţii contradictorii privind riscul la indivizii asimptomatici. Într-un studiu, 17 aritmiile ventriculare asimptomatice în absenţa unei boli cardiace identificabile au asociat o creştere mică a riscului, în timp ce în alt studiu 18 nu au modificat riscul. În contrast cu implicarea aparent neutră a BPV apărute în repaus, ca risc vital, cele care apar la testul de efort, chiar la indivizi aparent normali, par să implice un anumit risc în timp. Într-un studiu, 19 BPV şi TVNS induse de efort s-au corelat cu creşterea riscului de mortalitate totală, în timp ce în alt studiu, 20 atât BPV apărute la efort cât şi cele din faza de recuperare s-au corelat cu riscul, semnificaţie mai mare având aritmiile aparute în faza de recuperare. Criteriile de selecţie, bazate pe indicaţiile testului de efort, se poate să fi influenţat aceste observaţii. 21 2.1.1.2. Bătăile premature ventriculare în prezenţa bolii cardiace Prezenţa BPV şi a paselor de TVNS la pacienţi cu boală cardiacă structurală contribuie la creşterea riscului de mortalitate, magnitudinea riscului variind cu natura şi gradul bolii subiacente. La supravieţuitorii unui infarct miocardic (IM), activitatea ventriculară ectopică frecventă şi repetitivă, asociată cu scăderea FE, este predictor de risc crescut de MSC în urmărirea pe termen lung. 21-23 Cele mai multe studii citează un prag al frecvenţei de 10 BPV/oră şi prezenţa formelor repetitive de ectopie ventriculară ca markeri de risc crescut. Câţiva investigatori au considerat că cel mai puternic predictor, dintre variatele forme de BPV, ar fi pasele de TVNS. 21,22 Specificitatea acestei asocieri este acum pusă la îndoială. Puterea predictivă a BPV şi TVNS pare a fi direct legată de extinderea bolii cardiace structurale, estimată prin FE şi de limitarea cardiovasculară estimată prin capacitatea funcţională. 24 Aritmiile ventriculare în timpul monitorizării ambulatorii la pacienţii cu insuficienţă cardică nu sunt predictori specifici pentru riscul de MSC. 25 Aceştia au deja un risc mare datorită bolii de fond. Supresia aritmiilor ventriculare nu mai este considerată ţintă terapeutică pentru prevenirea mortalităţii la pacienţii postinfarct miocardic sau la cei cu cardiomiopatie non-ischemică. 2.1.2. Tahicardia ventriculară şi fibrilaţia ventriculară din sindroamele coronariene acute Observaţii asupra pacienţilor post-IM 26 şi supravieţuitorilor stopului cardiac din timpul fazei acute a unui IM transmural 27 sugerează că tahiaritmiile ventriculare ameninţătoare de viaţă apărute în primele 24-48 ore post-IM nu asociază o crestere a riscului pe termen lung. Un studiu de urmărire la pacienţii cu FV intraspitalicească a sugerat un prognostic negativ pe o perioadă de 6 luni de la eveniment, 28 dar pacienţii nu au fost selectaţi specific. FV tardivă în timpul spitalizării a fost asociată anterior cu un risc pe termen lung. 29 În contrast, pacienţii cu IM fără supradenivelare de segment ST au un risc crescut de MSC pe termen lung, 30 fapt datorat probabil în parte unei predispoziţii persistente pentru tahiaritmii ventriculare. 31 Asemenea pacienţi au fost în general excluşi din trialurile clinice cu intervenţii care aveu drept ţintă riscul de moarte aritmică pe termen lung, datorită riscului absolut mic, dar rămâne neclar dacă magnitudinea riscului este modulată de extinderea afectării miocardice care apare în timpul evenimentului acut. Implicaţiile TV şi FV apărute în faza acută a IM asupra riscului pe termen lung se pot aplica de asemenea şi în cazul BPV frecvente şi paselor de TVNS. 32 Este important de precizat faptul că abilitatea clinicianului de a recunoaşte indivizii cu cauze reversibile sau tranzitorii de tahiaritmii ventriculare este limitată. 33 8
Page 1 and 2:
Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4:
Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6:
majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8:
la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10:
Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12:
ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14:
Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16:
(19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18:
2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20:
eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22:
versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24:
Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26:
utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28:
FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30:
Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32:
Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34:
Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36:
sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38:
Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40:
valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42:
Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44:
Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46:
8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48:
mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50:
pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52:
creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54:
special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56:
A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58:
terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60:
Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62:
Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64:
Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66:
10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68:
complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70:
nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72:
223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110:
Page 111 and 112:
Page 113 and 114:
Page 115 and 116:
Page 117 and 118:
Page 119 and 120:
Page 121 and 122:
Page 123 and 124:
Page 125 and 126:
Page 127 and 128:
Page 129 and 130:
Page 131 and 132:
Page 133 and 134:
Page 135 and 136:
Page 137 and 138:
Page 139 and 140:
Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142:
A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144:
Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146:
Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148:
Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150:
onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152:
Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154:
A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156:
2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158:
tibilitate familială pentru apari
Page 159 and 160:
Tipul IC se referă la clasificarea
Page 161 and 162:
Tabelul 4. Studii care compara stra
Page 163 and 164:
Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166:
Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168:
Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170:
Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172:
Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174:
Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176:
Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178:
in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180:
administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182:
urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184:
Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186:
IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188:
ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190:
alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192:
51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194:
fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196:
and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198:
278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200:
mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202:
Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204:
implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206:
Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208:
Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210: însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212: 3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214: textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216: Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218: Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220: Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222: Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224: nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226: Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228: Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230: Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232: ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234: Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236: metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238: O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240: cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242: Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244: • se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246: 56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248: 133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250: 208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252: Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254: 355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256: Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258: Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259: Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 263 and 264: 2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266: logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268: 1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270: supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272: MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274: studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276: Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278: dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280: suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282: hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284: descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286: defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288: egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290: semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292: că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294: ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296: prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298: pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300: Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302: între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304: emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306: • Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308: anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310: cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?