Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
Ghidurile ESC - Media Med Publicis
You also want an ePaper? Increase the reach of your titles
YUMPU automatically turns print PDFs into web optimized ePapers that Google loves.
Tabelul 2. Etiologii şi factori predispozanţi pentru FA<br />
Anomalii electrofiziologice<br />
Creşterea automatismului (FA focală)<br />
Anomalii de conducere (reintrare)<br />
Creşterea presiunii atriale<br />
Valvulopatie mitrală sau tricuspidiană<br />
Boală miocardică (primară sau secundară, ducând la disfunţie sistolică sau<br />
Anomalii valvulare semilunare (producând hipertrofie ventriculară)<br />
Hipertensiune sistemică sau pulmonară (embolie pulmonară)<br />
Ischemie atrială<br />
Boală coronariană ischemică<br />
Boală atrială inflamatorie sau infiltrativă<br />
Pericardită<br />
Amiloidoză<br />
Miocardită<br />
Modificări fibrotice atriale induse de vârstă<br />
Substanţe toxice<br />
Alcoolul<br />
Cafeina<br />
Tulburări endocrine<br />
Hipertiroidia<br />
Feocromocitomul<br />
Modificări ale tonusului vegetativ<br />
Creşterea activităţii parasimpatice<br />
Creşterea activităţii simpatice<br />
Tumoră primară sau metastatică în sau adiacent de peretele atrial<br />
Postoperator<br />
Cardiac, pulmonar sau esofagian<br />
Cardiopatie congenitală<br />
Neurogen<br />
Hemoragie subarahnoidiană<br />
AVC major, non-hemoragic<br />
Idiopatic (FA izolată-„lone”)<br />
FA familială<br />
diastolică)<br />
FA indică fibrilaţie atrială<br />
B. Conducerea atrio-ventriculară<br />
1. Aspecte generale<br />
În absenţa unei căi accesorii sau a disfuncţiei sistemului<br />
His-Purkinje, nodul AV este cel care limitează<br />
conducerea în cursul FA. 57 Dintre multiplelel impulsuri<br />
atriale ce ajung la nodul AV, 2 par a fi dominante : unul<br />
direcţionat posterior via crista terminalis şi celălat<br />
direcţionat anterior via septul interatrial. Alţi factori ce<br />
afectează conducerea AV sunt perioada refractară<br />
intrinsecă a nodului AV, conducerea „ascunsă” („concealed”)<br />
şi tonusul vegetataiv. Conducerea „ascunsă” joacă<br />
un rol important în determinarea răspunsului ventricular<br />
în timpul FA 58 prin perturbarea refractarităţii<br />
nodului AV şi prin încetinirea sau blocarea impulsurilor<br />
atriale, şi poate explica neregularitatea răspunsului ventricular<br />
în timpul FA. 59 Atunci când frecvenţa atrială în<br />
cursul FA este relativ scăzută, frecvenţa ventriculară<br />
tinde să crească şi, invers, frecvenţe atriale mai mari se<br />
asociază cu răspunsuri ventriculare mai mici.<br />
Scăderea tonusului simpatic şi creşterea celui parasimpatic<br />
exercită efecte dromotrop negative asupra conducerii<br />
nodului AV, în timp ce şi opusul este valabil în<br />
situaţia cresterii tonusului simpatic şi a scăderii celui<br />
parasimpatic. 58 Tonusul vagal creşte de asemenea efectele<br />
cronotrop negative ale conducerii „ascunse” la nivelul<br />
nodului AV. 60 Fluctuaţiile tonusului vegetativ pot<br />
determina, în cursul FA, răspunsuri ventriculare variate,<br />
situaţie exemplificată de scăderea frecvenţei ventriculare<br />
în timpul somnului şi accelerarea ei în timpul<br />
exerciţiului fizic. Digitala, care scade frecvenţa ventriculară<br />
în FA în principal prin creşterea tonusului vagal,<br />
este astfel mai eficientă pentru controlul frecvenţei<br />
cardiace în repaus decât în timpul exerciţiului fizic.
Change language