Ghidurile ESC - Media Med Publicis

sunt al ocate î ngrijirii in traspitaliceşti. IC av ansată şi
decompensările acute ale acesteia au deve nit cel mai
costisitor sindrom cardiologic. 10,11
ICA sau ICC rep rezintă ad esea o co mbinaţie în tre
patologia cardiacă şi alte in suficienţe organice, în mod
special boli metabolice. În European Heart Survez 8 la
pacienţii spitalizaţi pentru IC, insuficienţa mitrală a fost
depistată în su bstudiile ecocard iografice l a 29 % din
pacienţi, insuficienţa aortică la 7% din pacienţi, stenoza
mitrală la 3% di n pacienţi. Mai mult, 44% din pacienţi
au avut ante cedente de ar itmii paroxis tice atriale.
Spitalizarea pen tru aritmii (ameninţătoare de vi aţă)
reprezentând peric ol vital a fost raportat ă l a 8% di n
pacienţi. Si ndromul d e IC a fo st asociat cu
hipertensiunea sau c u hipertrofia ventriculară stâng ă la
53% din pacienţi, diabetul zaharat la 27% din pacien ţi,
patologie re nală l a 17% d in paci enţi şi (iar) boli
respiratorii l a 32 % di n pacienţi. Pre valenţa d isfuncţiei
miocardice la pacienţii cu infarct m iocardic acut a fost
între 30 -35% 12 , iar la pacien ţii cu an gină in stabilă de
9%. 13
Pacienţii cu ICA au un prognostic fo arte g rav. În
studiile largi randomizate ce cuprind pacienţii spitalizaţi
pentru IC decompensată, rat a mortalităţii la 60 zi le a
fost 9 ,6% i ar rata com binată a mortalităţii şi
respitalizării la 60 zile a fost de 35,2%. 8,12 Mortalitatea
este ridicat ă î n m od particular l a paci enţii cu infarct
miocardic acut asociat cu IC sever ă, cu o mortalitate la
12 l uni de 30%. 14 De a semenea, pentru edem ul
pulmonar ac ut au fost raportate rate ale mortalităţii d e
12% în cu rsul sp italizării şi 4 0% la 1 an . 15 Pred ictorii
mortalităţii sunt pre siunea capi lară p ulmonară bl ocată
crescută (PCPB≥16 mm Hg), nivelul scăzut al sodiului
seric, dimensiunea ventriculului stâng crescută, extracţia
scăzută a oxigenului. 16,17
Aproximativ 45% di n paci enţii sp italizaţi pent ru
ICA vor fi respitalizaţi cel puţin o dată (şi 15% cel puţin
de dou ă ori) în urm ătoarele dou ăsprezece luni. 18,19
(Estimarea riscului) Risc ul de deces sa u respitalizare la
60 zile, este estimat între 3 0 şi 60 %, î n fun cţie d e
populaţia studiată. 7,8,20-23
I. Definiţii, etape diagnostice,
(abordarea) instrumentarea şi
monitorizarea pacientului cu
insuficienţă cardiacă acută
3. Definiţia şi clasificarea clinică a
insuficienţei cardiace acute
3.1. Definiţia
Insuficienţa cardiacă acută este definită ca instalarea
rapidă a semnelor şi si mptomelor (secun dare un ei
funcţii cardiac e alterate) ce rezult ă di n m odificările
patologice ale func ţiei cardi ace. Ea poate s ă apar ă în
prezenţa sa u absenţa unei boli cardiace preexistente.
Disfuncţia cardiacă poate fi expresia unei (asociat ă cu)
disfuncţii sisto lice sau diastolice, un or an omalii al e
ritmului cardi ac, sau unor afectări ale presarcinii sa u
postsarcinii. Insuficien ţa cardiac ă acut ă reprezi ntă
adesea un pericol vital (este adesea a meninţătoare de
viaţă) şi necesită tratament de urgenţă.
Insuficienţa cardiac ă ac ută se poate prezenta ca
insuficienţă cardiacă acută de novo (la un pacient fără o
boală cardiacă preexistentă) sau ca decompensare acută
a unei insuficienţe cardiace cronice.
Pacientul cu ICA se poate preze nta cu una din
următoarele (condiţii) sindroame clinice (Tabelul 2):
Tabelul 2. Terminologie şi caracteristici clinice şi hemodinamice
Stare clinică Frecvenţa TAs IC PCPB Clasa Killip/Forrester Diureză Hipoperfuzie Insuficienţă organică
cardiacă (mm Hg) (L/min/mp) (mm Hg)
I Insuficienţă cardiacă acută +/- normală/ normal/ uşor crescută KII/FII + +/- -
decompensată crescută crescut
II Insuficienţă cardiacă acută de obicei, crescută +/- >18 KII-IV/FII-III +/- +/- +, cu simptome SNC
cu hipertrensiune crescută
criză hipertensivă
III Insuficienţă cardiacă acută + normală scăzut crescută KIII/FII + +/- -
cu edem pulmonar
IVa Şoc cardiogen*/ + normală scăzut 16 KIII-IV/FI-II scăzută + +
Sindrom de debit cardiac
Scăzut
IVb Şoc cardiogen sever >90