Ghidurile ESC - Media Med Publicis

More documents

Recommendations

Info

In functie de simptome, controlul frecventei poate fi tratamentul initial acceptabil la pacintii varstnici cu FA persistenta, care au hipertensiune sau insuficienta cardiaca. Pentru indivizii mai tineri, mai ales cei cu FA izolata paroxistica, controlul ritmului poate fi o abordare initiala mai buna. Adesea este necesara medicatia care are atat efecte antiaritmice cat si de control al frecventei. Ablatia cu cateter ar trebui sa fie luata in considerare la pacienti selectati care nu raspund la medicatia antiaritmica (134). La pacientii cu FA, frecventa ventriculara poate fi crescuta excesiv la efort chiar si atunci cand este bine controlata in repaus. In afara de faptul ca permite un timp adecvat pentru umplerea ventriculara si ca evita ischemia dependenta de frecventa, cresterea conducerii intraventriculare prin reducerea frecventei, poate determina imbunatatirea hemodinamicii. Poate fi util sa evaluezi raspunsul frecventei cardiace la efort maximal sau submaximal sau sa monitorizezi frecventa pe o perioada indelungata (ex. prin utilizarea inregistrarii Holter pe 24 de ore). Definitia controlului adecvat al frecventei ventriculare s-a bazat initial pe beneficiile hemodinamice pe termen scurt si nu s-a sudiat bine cu privire la regularitatea sau iregularitatea raspunsului ventricular in FA, la calitatea vietii, simptomelor sau dezvoltarii cardiomiopatiei. Nici o metoda standard pentru evaluarea controlului frecventei cardiace nu a fost stabilita sa ghideze managementul pacientrilor cu fibrilatie atraiala. Criteriile pentru controlul frecventei variaza cu varsta pacientuli, dar de obicei implica obtinerea unei frecvente ventriculare intre 60 si 80 batai/minut in repaus si intre 90 si 115 batai/minut la efort moderat. Pacientii care sunt simptomatici avand FA cu frecventa ventriculara rapida necesita management medical prompt si cardioversia ar trebui sa fie luata in considerare, daca apare hipotensiune simptomatica sau insuficienta cardiaca. O tahicardie sustinuta, necontrolata poate conduce la deteriorarea functiei ventriculare (cardiomiopatie indusa de tahicardie) care se amelioreaza prin controlul frecventei. Cardiomiopatia indusa de tahicardie tinde sa se remita in 6 luni de control al frecventei sau al ritmului; cand tahicardia se repeta fractia de ejectie a ventriculului stang scade si dupa o perioada mai scurta se dezvolta insuficienta cardiaca, si aceasta este asociata cu un prognostic relativ prost (137). necesar sau administrarea orala a medicamentelor nu este posibila. <strong>Med</strong>icatia cronotrop negativa poate fi administrata pe cale orala, la pacientii stabili hemodinamic cu raspuns ventricular rapid al FA (Tabel 7). Combinatiile pot fi necesare pentru a obtine un control al frecventei in ambele situatii acute si cronice. Unii pacienti dezvolta bradicardie simptomatica care necesita pacing permanent. Tratamentul nonfarmacologic ar trebui sa fie luat in considerare cand masurile farmacologice sunt insuficiente. a. Controlul Farmacologic al Frecventei Ventriculare in Timpul Fibrilatiei Atriale In FA, perioada refractara functionala a nodului AV se coreleaza invers cu frecventa ventriculara, si medicamentele care prelungesc perioada refractara sunt in general eficiente pentru controlul frecventei. Nu sunt evidente ca, controlul farmacologic al freventei are vreo influenta negativa asupra functiei VS, dar bradicardia si blocul cardiac pot apare ca efecte nedorite ale beta blocantelor, amiodaronei, digitalei sau antagonistilor canalelor de calciu nondihidropiridine, mai ales la pacientii cu FA paroxistica, in special la varstnici. <strong>Med</strong>icatia poate fi administrata intravenos cand controlul rapid al raspunsului ventricular in FA este
Tabelul 4. Studii care compara strategii pentru controlul frecventei si controlul ritmului la pacienti cu fibrilatie atriala Studiul Referinta Pacienti Durata FA Urmarire (ani) Varsta (media - ani +/- SD) Pacienti in RS a Evenimente clinice Accident vascular/Embolie Deces Frecventa Ritm Frecventa Ritm AFFIRM (2002) 128 4060 b /NR 3,5 70+/-9 35% vs 63% (la 5 ani) 88/2027 93/2033 10/2027 356/2033 RACE (2002) 124 522 11-399 zile 2,3 68+/-9 10% vs 39% (la 2,3 ani) 7/256 16/266 18/256 18/266 PIAF (2000) 130 252 7-360 zile 1 61+/-10 10% vs 56% (la 1 an) 0/125 2/127 2/125 2/127 STAF 126 200 6 +/- 3 luni 1,6 66+/-8 11% vs 26% (la 2 ani) 2/100 5/100 8/100 4/100 HOT CAFE (2004) 127 205 7-730 zile 1,7 61+/-11 NR vs 64% 1/101 3/104 1/101 3/104 a Comparatie intre grupurile de pacienti la care s-a realizat controlul ritmului sau controlul frecventei. b Aproximativ 1/3 din pacienti au fost inrolati cu primul episod de fibrilatie atriala (FA). AFFIRM indica Atrial fibrilation Follow-Up Investigation of Rhythm Management; HOT CAFÉ, How to Treat Chronic Atrial Fibrilation; PIAF, Pharmacological intervention in Atrial Fibrilation; RACE, Rate control Versus Electrical Cardioversion for Persistent Atrial Fibrilation; STAF, Strategies of Treatment of Atrial Fibrilation. Studiu PIAF (2000) RACE (2002) STAF (2002) AFFIRM (2002) HOT CAFE (2004) Tabelul 5. Caracteristici generale ale studiilor pentru controlul ritmului si frecventei la pacientii cu fibrilatie atriala Referinta Pacienti (n) Varsta medie (ani) Urmarire medie (ani) Criterii de includere Endpoint primar Pacienti care ating endpoint-ul primar (n) Control frecventa 130 252 61,0 1,0 FA persistenta (7-360 zile) Ameliorare simptomatica 76/125 (60,8%) 124 522 68,0 2,3 Flutter sau FA persistente de Compus: deces cardiovascular, IC, 44/256 < 1 an, cu 1-2 cardioversii in hemoragie severa, implantare PM, (17,2%) 2 ani si anticoagulante orale evenimente tromboembolice, reactii 126 200 66,0 1,6 FA persistenta (> 4 saptaman, < 2 ani), atriul stang >45 mm, IC clasa NYHA II-IV, FE
Page 1 and 2:
Ghiduri pentru intervenţii coronar
Page 3 and 4:
Sumar La pacienţii cu CI stabilă,
Page 5 and 6:
majore în AVERT: (i) nu e ste o co
Page 7 and 8:
la 5 an i este l egată d e progres
Page 9 and 10:
Tabelul 3. Cele trei trialuri contr
Page 11 and 12:
ând tromboliza cu PCI primar, au f
Page 13 and 14:
Evoluţia clinică pacienţilor tra
Page 15 and 16:
(19,2%) i . Trebuie re ţinut că p
Page 17 and 18:
2.3.8. Reducerea întârzierilor Pe
Page 19 and 20:
eficient ca şi Ti clopidina. C omp
Page 21 and 22:
versus 9,1 %). Aceste rezu ltate su
Page 23 and 24:
Tabelul 12. Studii randomizate cu i
Page 25 and 26:
utilizării stenturilor farm acolog
Page 27 and 28:
FFR pare altfel să fie metoda idea
Page 29 and 30:
Toţi diabeticii 22,9 7,2 16,0 5,2
Page 31 and 32:
Rc European Heart Journal doi:10.10
Page 33 and 34:
Preambul Ghidurile şi docum entele
Page 35 and 36:
sunt al ocate î ngrijirii in trasp
Page 37 and 38:
Killip I - f ără se mne de IC. F
Page 39 and 40:
valorilor c rescute ale pres iunii
Page 41 and 42:
Ecocardiografia cu stu diu Dopp ler
Page 43 and 44:
Recomandări Clasa I, nivelul de ev
Page 45 and 46:
8. Probleme medicale generale în t
Page 47 and 48:
mici de furos emid fa ţă de doze
Page 49 and 50:
pentru a rezolva aceasta problem a
Page 51 and 52:
creşterea ex cesivă a c onsumului
Page 53 and 54:
special la pacienţii cu presiuni d
Page 55 and 56:
A Ecocardiografie B Ecocardiografie
Page 57 and 58:
terapie, CPAP sau ventilaţie no ni
Page 59 and 60:
Bradicardia hemodinamic ventriculul
Page 61 and 62:
Oxitometria din cateter la nivelul
Page 63 and 64:
Recomandare clasa I, nivel de evide
Page 65 and 66:
10. Adams KF Jr, Zannad F. Clinical
Page 67 and 68:
complicating a cute m yocardial inf
Page 69 and 70:
nitroglycerin in patients with adva
Page 71 and 72:
223. Adams JE III, Sicard GA, Allen
Page 73 and 74:
Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 75 and 76:
Page 77 and 78:
Page 79 and 80:
Page 81 and 82:
Page 83 and 84:
Page 85 and 86:
Page 87 and 88:
Page 89 and 90:
Page 91 and 92:
Page 93 and 94:
Page 95 and 96:
Page 97 and 98:
Page 99 and 100:
Page 101 and 102:
Page 103 and 104:
Page 105 and 106:
Page 107 and 108:
Page 109 and 110: Ghiduri ale Societatii Europene de
Page 139 and 140: Traducerea a fost efectuată de: Dr
Page 141 and 142: A. Organizarea comitetului şi revi
Page 143 and 144: Tabelul 1. Aplicarea clasei de reco
Page 145 and 146: Clasa IIa (1) Pentru prevenţia pri
Page 147 and 148: Clasa I (1) Pentru pacienţii cu FA
Page 149 and 150: onă la pacienţii stabili hemodina
Page 151 and 152: Figura 1. Tipurile de fibrilaţie a
Page 153 and 154: A Activare focala B Multiple reintr
Page 155 and 156: 2. Conducerea atrioventriculară î
Page 157 and 158: tibilitate familială pentru apari
Page 159: Tipul IC se referă la clasificarea
Page 163 and 164: Consideratii speciale la pacientii
Page 165 and 166: Tabelul 7. Agenti farmacologici adm
Page 167 and 168: Tabelul 8. Factori de risc pentru a
Page 169 and 170: Anticoagularea cu angenti antagonis
Page 171 and 172: Figura 6. Terapia antitrombotica pe
Page 173 and 174: Figura 7. Managementul pacientilor
Page 175 and 176: Medicament a Amiodarona Tabelul 13.
Page 177 and 178: in ordinea sugerata. Pe verticala e
Page 179 and 180: administrarea a 600mg zilnic pentru
Page 181 and 182: urmă par a beneficia mai mult de a
Page 183 and 184: Tabelul 18. Tratamentul farmacologi
Page 185 and 186: IC. Pacienţii ar trebui avertizaţ
Page 187 and 188: ecurenţelor este mai puţin probab
Page 189 and 190: alegere sunt disopiramida sau fleca
Page 191 and 192: 51. Ricard P, Levy S, Trigano J, et
Page 193 and 194: fibrillation: the results of the Po
Page 195 and 196: and Mortality on Dofetilide Study G
Page 197 and 198: 278. Crijns HJ, Van Gelder IC, Lie
Page 199 and 200: mode and mode-switch algorithm. Cir
Page 201 and 202: Cuprins Preambul...................
Page 203 and 204: implicate în îngrijirea sănătă
Page 205 and 206: Figura 1. Relaţia dintre disfuncţ
Page 207 and 208: Figura 2. Algoritm de diagnostic al
Page 209 and 210: însele nu oferă o estimare corect
Page 211 and 212:
3. evidenţierea unor relaxări ven
Page 213 and 214:
textul prezenţei fibrilaţiei atri
Page 215 and 216:
Variabilitatea frecvenţei cardiace
Page 217 and 218:
Tabelul 7. Stratificarea riscului
Page 219 and 220:
Tabelul 8. Obiectivele tratamentulu
Page 221 and 222:
Monitorizarea greutăţii Pacienţi
Page 223 and 224:
nivel redus (de exemplu 40-50% din
Page 225 and 226:
Tabelul 13. Dozele de iniţiere şi
Page 227 and 228:
Tabelul 16. Diuretice: doze (per os
Page 229 and 230:
Tabelul 18. Betablocante: dozele de
Page 231 and 232:
ficienţa cardiacă sau pentru a fi
Page 233 and 234:
Noul agent sensibilizant la calciu,
Page 235 and 236:
metrele ventriculare şi a ameliora
Page 237 and 238:
O serie de metaanalize recente au e
Page 239 and 240:
cazul pacienţilor cu disfuncţie a
Page 241 and 242:
Deoarece insuficienţa cardiacă es
Page 243 and 244:
• se adaugă spironolactona sau B
Page 245 and 246:
56. Khot Un, Jia G, Moliterno DJ et
Page 247 and 248:
133. Dutka DP, Olivotto I, Ward S e
Page 249 and 250:
208. Packer M, Bristow MR, Cohn JN
Page 251 and 252:
Thorac Cardiovasc Surg 2001;13:459-
Page 253 and 254:
355. Tonkon M. A study of the effic
Page 255 and 256:
Preambul Este important că medicii
Page 257 and 258:
Ghidurile ACC, AHA şi ESC sunt dis
Page 259 and 260:
Tabelul 3. Inconsecvenţe între Gh
Page 261 and 262:
Pattern-urile epidemiologice au imp
Page 263 and 264:
2.2.3. Riscul dependent de timp Ris
Page 265 and 266:
logice responsabile de MSC. Motivul
Page 267 and 268:
1,30-3,58) la 2,4 (95% CI: 1,70- 3,
Page 269 and 270:
supravieţuitorii IMA sau rudele pa
Page 271 and 272:
MADIT. 197 Oricum, aceşti paceinţ
Page 273 and 274:
studiilor nearătând un avantaj cl
Page 275 and 276:
Figura 2. Trialuri majore cu ICD. H
Page 277 and 278:
dul ACC/AHA updatat în 2004 pentru
Page 279 and 280:
suplimentară poate fi realizată l
Page 281 and 282:
hemodinamică în SCA necesită tra
Page 283 and 284:
descrise ca „torsadă de vârfuri
Page 285 and 286:
defibrilator implantabil pentru a
Page 287 and 288:
egulă în funcţie de severitatea
Page 289 and 290:
semnificativ prognosticul, nefiind
Page 291 and 292:
că medicamentoasă optimă şi car
Page 293 and 294:
ezonabilă, cu un status funcţiona
Page 295 and 296:
prezenţa TVNS poate fi mai specifi
Page 297 and 298:
pacienţii sub 40 de ani este un fa
Page 299 and 300:
Kearns-Sayre, distrofia Erb, atrofi
Page 301 and 302:
între TVNS şi MSC, 25,766,768 de
Page 303 and 304:
emoţiile sau efortul; totuşi trig
Page 305 and 306:
• Implantarea defibrilatorului ca
Page 307 and 308:
anţă pentru terapia medicamanetoa
Page 309 and 310:
cardiomiopatiei induse de alcool. A
Page 311 and 312:
precum şi a torsadei vârfurilor e
Page 313 and 314:
loveşte adesea pacienţii vârstni
Page 315 and 316:
mult în funcţie de durata episodu
Page 317 and 318:
Unii inhibitori de protează Betabl
Page 319 and 320:
Clasa IIa 1. Oprirea medicamentului
Page 321 and 322:
locarea canalelor de sodiu şi răs
show all

Ghidurile ESC - Media Med Publicis

Create successful ePaper yourself

Delete template?

Save as template?